Gărzi de infarct, un adevărat coșmar. Ce spun cardiologii și intervenționiștii

Conf.dr. Ruxandra Jurcuț, coordonatorul Centrului de Expertiză pentru Boli Cardiovasculare Genetice Rare, de la IUBCV „Prof.dr.C.C.Iliescu” a declarat pentru DCmedical.ro că ,,munca în gărzile de STEMI este supraomenească. Medicii ar trebui să lucreze organizat pe ture, nu să intre dimineața și să stea până a doua zi, 24 de ore și să rezolve în acest timp peste 20 de infarcte. Există orașe în țară cum e Timișoara, unde există un singur centru de STEMI într-un singur spital, care acoperă 7 zile din 7, iar medicilor le vine rândul de gardă foarte des”.

Într-o postare pe facebook, dr. Jurcuț scria că a venit vremea să deplângă situația infarctelor miocardice, explicând că această situație a apărut din cauza modului deficitar de a gândi evoluția centrelor de angioplastie primară. Standardul privind amplasarea centrelor de infarct este ca acestea să se afle la maxim 90 de minute distanță de pacienți, însă în România distribuția acestora este inegală.

,,România trebuie împărțită cu harta în față, potrivit standardului de 90 minute. Ar trebui adăugate mult mai multe centre”, a mai declarat medicul pentru DCmedical.ro, completând că sunt mari orașe unde nu s-a putut dezvolta programul de STEMI decât cu parteneriat public-privat și cu toate capcanele care derivă pentru pacienți ,,centre unde programul de STEMI este ținut de un spital 7/7 și medicii cu competență sunt absolut sclavii acestui program, cu gărzi enorm de multe”.

Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic cardiolog la Spitalul Floreasca din Capitală, acolo unde exista un alt centru de infarct, a mărturisit că are emoții privindu-i pe colegii din laboratoarele de cateterism pentru volumul uriaș de muncă la care sunt supuși aceștia.

,,Cu toții suntem mândri de programul STEMI (cel mai bun program "ever" - cum afirma Ministerul Sănătății în urmă cu puțini ani), dar se ignoră volumul cumplit de mare de muncă pentru un număr incredibil de mic de centre și de medici. Gărzile de infarct din aceste centre sunt un adevărat coșmar.... Și mai larg, bolile cardiovasculare sunt principala problemă de sănătate a României. Cu toate acestea interesul autorităților pentru această patologie este cu totul marginal. Poate Busu ne-a dat o mână de ajutor așa, în felul lui! Să-i urăm însănătoșire grabnică!”, a scris medicul pe facebook.

Gărzile în centrele din Europa au de 20 ori mai puține infarcte de rezolvat

În Europa lucrurile stau mult mai bine. În Cehia, o țară cu jumătate din populația României au fost înființate 22 de centre de angioplastie primară în 14 regiuni. Conf.dr. Jurcuț a scris pe pagina sa de facebook că în Cehia din 2002 s-a putut renunța complet la tromboliză, fiindcă aproape orice pacient se putea afla la distanță de 90 minute de un centru. Potrivit cardiologului Jurcuț, în 2009 în Olanda pe o suprafață de 41000 km pătrați existau 21 de centre, iar în Suedia sunt în prezent 30 de centre în care se face tromboliză.

Prof.dr. Dan Deleanu, unul din fondatorii programului STEMI în România, medic cardiolog intervenționist în cadrul IUBCV „Prof.dr.C.C.Iliescu”, a subliniat că în centrele din străinătate volumul de muncă este mult mai mic, de aproape 20 de ori. ,,Într-o gardă sunt rezolvate 2-3 infarcte, în timp ce noi facem 15- 20 infarcte într-o gardă”.

93% dintre medicii români au muncit mai mult de 24 de ore în continuu

Conform unui studiu al Federației Solidaritatea Sanitară, în România o gardă durează în medie 33,3 ore, iar peste 93% dintre medicii români au muncit mai mult de 24 de ore în continuu. Un medic de urgențe ajunge să facă între 5 și 10 gărzi pe lună. Volumul de muncă este enorm și în cazul cardiologilor intervenționiști, cel puțin în București, unde vin cazuri din toată Muntenia, Oltenia și jumătate din Mordova.  

,,Sunt gărzi foarte obositoare, să stai în raze tot timpul, să ai pacienți foarte gravi, unii mor pe masă… Este extrem de grea o astfel de gardă și nu putem să scădem ritmul, să ne mai relaxăm decât dacă se creează centre noi de infarct în Craiova, Buzău, Pitești”, a precizat prof. Deleanu.

 Gărzi permanente în spital vs gărzi la domiciliu

Gărzile de infarct care se fac la cateterism cardiac se organizează in mai multe feluri. În București, pentru că există medici suficienți, există gardă permanentă în spitale, în timp ce în alte orașe, unde sunt doar 2-3 cardiologi intervenționiști se practică garda la domiciiliu, așa cum e și la centrul din Craiova, deschis recent. În București, spitalele fac prin rotație în anumite zile gărzile de infarct, de exemplu Institutul C.C. Iliescu marți și sâmbătă, spitalul Floreasca luni și joi, spitalul Elias și Spitalul Militar vineri și duminica, etc.

,,Orice infarct în ziua z este direcționat către spitalul care e de gardă în ziua respectivă, iar doctorii sunt de gardă în permanență în spitalul respectiv. În centre mai mici, cum e Brașovul, unde sunt doar 2-3 doctori care tot timpul trebuie să acopere 24 din 24 ore, ei nu pot să stea în spital și fac gărzi la domiciliu”, a mai spus dr. Deleanu pentru DCmedical.ro.

În prezent, în România sunt 90 medici intervenționiști, un număr insuficient pentru a acoperi toate centrele de infarct, inclusiv pe cele noi, care ar urma să apară. Formarea unui medic în cardiologie intervențională durează doi ani după terminarea specialității.

 Citește și Bugetul programului de infarct cu 30 la sută mai mic. ,,Nu știm cum vom trăi lunile viitoare”