La nivel mondial, circa 90% dintre bolnavii de hepatită nici măcar nu știu că au boala, pentru că aceasta este, de cele mai multe ori, asimptomatică, ceea ce o face și mai periculoasă. Nefiind detectată, persoana infectată nu este tratată și, poate chiar mai rău, o transmite și altora.
Nu se știe exact câți pacienți sunt
În România, nu există un registru al pacienților cu hepatită C, dar estimările oficiale arată că am avea peste 660.000 de persoane infectate. Dignosticate sunt, însă, doar aproximativ 10%, ceea ce denotă necesitatea unor activități de screening al populației pentru depistarea virusului.
„Medicii de familie au un rol extrem de important în a face screening unui procent cât mai mare din populaţia generală. Practic, ar trebui să facă un screening eşalonat tuturor pacienţilor pe care îi au pe liste. Pentru că numai în felul acesta putem cunoaşte numărul real al pacienţilor infectaţi cu virusul hepatitei C în România. Trebuie făcut un efort de conştientizare şi de sensibilizare, pe de o parte, a medicilor de familie, pentru că ei sunt deja foarte ocupaţi cu activităţile lor de cabinet, cu birocraţia pe care o au de făcut şi, pe de altă parte, trebuie informată populaţia, pe toate căile de comunicare, astfel încât şi ei să vină şi să solicite această testare. Numai în felul acesta vom putea diagnostica şi trata un număr mai mare de pacienţi", a atras atenția prof. univ. dr. Victoria Aramă, medic primar boli infecțioase, în cadrul cursului pre- Congres „Update în hepatitele cronice", care a deschis Congresul Clubului Regal al Medicilor.
Testarea să înceapă cu adolescenții
Testarea, spune medicul infecționist, ar trebui să înceapă cu adolescenţii, întrucât aceștia se află într-un moment critic al vieții, în care se gândesc la începerea activităţii sexuale, la tatuaje, la piercing, la droguri injectabile.
„Un risc să fie infectaţi cu virusul hepatitei C se găseşte, de exemplu, şi la cei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani, cei care au prins vremurile când nu se foloseau seringi de unică folosinţă la vaccinare, adică înainte de anii '90. Toţi aceştia au un risc mai mare să se fi infectat atunci şi să nu fie diagonsticaţi încă, pentru că hepatita C este o boală total silenţioasă pentru foarte mult timp" , a mai explicat Victoria Aramă.
Din septembrie, pacienții din România au acces, în baza a trei contracte cost-volum-rezultat semnate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la trei scheme de tratament non-interferon care vindecă hepatita C.
Încă 13.000 de pacienți la tratamentul interferon free
Este vorba de scheme de tratament de care vor beneficia 13.000 pacienți eligibili, din care:
- 12.100 de pacienţi cu fibroză F1, F2, F3 şi F4 (ciroză compensată);
- 750 de pacienţi cu fibroză F4 şi ciroză decompensată;
- 100 de pacienţi cu insuficienţă renală cronică aflaţi în dializă, indiferent de gradul de fibroză;
- 50 de pacienţi cu transplant hepatic, indiferent de gradul de fibroză.
A crescut, totodată, și numărul de centre pentru tratarea acestor pacienți acum fiind 13 numărul total.
„Planul de acțiuni al CNAS are în vedere atingerea obiectivelor OMS și UE care urmăresc eradicarea totală a virusul hepatitei C până în anul 2030. Astfel în 2015-2016 au fost tratați 5.860 de pacienți (cu terapii fără interferon, n.r.) cu o rată de succes de aproape 99%. Etapa a doua a inclus 12.000 de pacienți eligibili, pentru ca cea mai recentă etapă să vizeze 13.000 de pacienți eligibili, dar cu un spectru mai larg - fibroză tip F1 - F4", se arăta într-un comunicat recent al CNAS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
