Impulsivitatea poate fi patologică! STUDIU care explică reacția care face diferența
Impulsivitatea este mai mare atunci când emoțiile sunt puternice și ea poate fi corelată cu cât de repede reacționați la imaginile tulburătoare, arată un nou...
Dacă nu te poți opri din a spune sau a face lucruri pe care ulterior le regreți, există un test de diagnostic pentru tine: Cercetătorii de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit o modalitate de a determina mai bine când impulsivitatea este patologică.
Se pare că a acționa nechibzuit atunci când emoțiile sunt puternice poate fi corelat cu cât de repede reacționați la elementele vizuale stimulatoare, în special la cele deranjante, potrivit descoperirilor publicate recent în ediția online a revistei Brain and Neuroscience Advances (link direct studiu).
Cercetătorii au căutat o nouă modalitate de a evalua „urgența negativă”, o formă clinică de impulsivitate care este legată de depresie, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburări de alimentație, autovătămare, tulburare bipolară și ADHD.
Urgența negativă este măsurată în mod tradițional cu un chestionar de auto-raportare, dar pentru a oferi o măsură mai fiabilă, cercetătorii au dezvoltat ceea ce ei numesc o „sarcină de semnal de oprire emoțional”.
„Această nouă măsură este incitantă, deoarece oferă o modalitate mai obiectivă de a evalua urgența negativă, care prezice probleme mentale”, a spus co-autorul principal al studiului, Sheri Johnson, profesor de psihologie UC Berkeley.
Testul de stop-semnal emoțional a fost efectuat de 450 de participanți la studiu, inclusiv 150 de pacienți psihiatrici. Ei au privit pe ecranul unui computer o combinație de fotografii reconfortante și tulburătoare, cum ar fi copii care se jucau cu pisoi și o victimă a foametei malnutrită, apoi au evaluat fiecare imagine apăsând fie un buton „pozitiv”, fie „negativ”.
Din când în când, o imagine supărătoare a fost urmată de un semnal de „oprire” pentru a împiedica participanții la studiu să reacționeze. Cei a căror autoevaluare a semnalat un control slab al impulsurilor au fost atât de rapizi la declanșare, încât au reacționat frecvent la fotografie chiar înainte de apariția semnului de stop.
„Rezultatele sugerează că unii oameni au dificultăți în a controla impulsurile care sunt conduse de emoții negative. Acest lucru este semnificativ deoarece, în cel mai rău scenariu, impulsivitatea legată de emoții negative poate duce la comportamente extreme precum autovătămarea și sinuciderea”, a spus co-autorul principal al studiului, JD Allen, un cercetător la UC Berkeley și la Colegiul și Conservatorul Oberlin din Ohio.
Măsura standard de screening pentru adversitatea negativă este Scala de Comportament Impulsiv UPPS-P, care evaluează trăsături precum a acționa fără a gândi, lipsa de perseverență sau concentrare și tendința de a căuta experiențe noi și palpitante.
În timp ce impulsivitatea este adesea asociată cu a fi distractiv și spontan, ea poate, de asemenea, să se transforme în comportament nesăbuit sau distructiv față de sine sau față de ceilalți. Și, poate fi o provocare să determinați când un control slab al impulsurilor este adecvat vârstei și sănătos față de un posibil semn de boală mintală, în special în rândul copiilor mici.
„Este normal să plângi când ești trist sau să ridici vocea când ești supărat”, a spus Allen. „Dar dacă o persoană nu se poate opri din plâns odată ce începe, sau face crize de furie și devine agresivă, acesta poate fi un semn de avertizare al vulnerabilității subiacente la problemele psihiatrice și la problemele comportamentale care le însoțesc”.
-
-
-
Fluctuațiile tensiunii, impact grav asupra creierului30.10.2025, 08:33
-
-
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
