Impulsivitatea poate fi patologică! STUDIU care explică reacția care face diferența
Impulsivitatea este mai mare atunci când emoțiile sunt puternice și ea poate fi corelată cu cât de repede reacționați la imaginile tulburătoare, arată un nou...
Dacă nu te poți opri din a spune sau a face lucruri pe care ulterior le regreți, există un test de diagnostic pentru tine: Cercetătorii de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit o modalitate de a determina mai bine când impulsivitatea este patologică.
Se pare că a acționa nechibzuit atunci când emoțiile sunt puternice poate fi corelat cu cât de repede reacționați la elementele vizuale stimulatoare, în special la cele deranjante, potrivit descoperirilor publicate recent în ediția online a revistei Brain and Neuroscience Advances (link direct studiu).
Cercetătorii au căutat o nouă modalitate de a evalua „urgența negativă”, o formă clinică de impulsivitate care este legată de depresie, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburări de alimentație, autovătămare, tulburare bipolară și ADHD.
Urgența negativă este măsurată în mod tradițional cu un chestionar de auto-raportare, dar pentru a oferi o măsură mai fiabilă, cercetătorii au dezvoltat ceea ce ei numesc o „sarcină de semnal de oprire emoțional”.
„Această nouă măsură este incitantă, deoarece oferă o modalitate mai obiectivă de a evalua urgența negativă, care prezice probleme mentale”, a spus co-autorul principal al studiului, Sheri Johnson, profesor de psihologie UC Berkeley.
Testul de stop-semnal emoțional a fost efectuat de 450 de participanți la studiu, inclusiv 150 de pacienți psihiatrici. Ei au privit pe ecranul unui computer o combinație de fotografii reconfortante și tulburătoare, cum ar fi copii care se jucau cu pisoi și o victimă a foametei malnutrită, apoi au evaluat fiecare imagine apăsând fie un buton „pozitiv”, fie „negativ”.
Din când în când, o imagine supărătoare a fost urmată de un semnal de „oprire” pentru a împiedica participanții la studiu să reacționeze. Cei a căror autoevaluare a semnalat un control slab al impulsurilor au fost atât de rapizi la declanșare, încât au reacționat frecvent la fotografie chiar înainte de apariția semnului de stop.
„Rezultatele sugerează că unii oameni au dificultăți în a controla impulsurile care sunt conduse de emoții negative. Acest lucru este semnificativ deoarece, în cel mai rău scenariu, impulsivitatea legată de emoții negative poate duce la comportamente extreme precum autovătămarea și sinuciderea”, a spus co-autorul principal al studiului, JD Allen, un cercetător la UC Berkeley și la Colegiul și Conservatorul Oberlin din Ohio.
Măsura standard de screening pentru adversitatea negativă este Scala de Comportament Impulsiv UPPS-P, care evaluează trăsături precum a acționa fără a gândi, lipsa de perseverență sau concentrare și tendința de a căuta experiențe noi și palpitante.
În timp ce impulsivitatea este adesea asociată cu a fi distractiv și spontan, ea poate, de asemenea, să se transforme în comportament nesăbuit sau distructiv față de sine sau față de ceilalți. Și, poate fi o provocare să determinați când un control slab al impulsurilor este adecvat vârstei și sănătos față de un posibil semn de boală mintală, în special în rândul copiilor mici.
„Este normal să plângi când ești trist sau să ridici vocea când ești supărat”, a spus Allen. „Dar dacă o persoană nu se poate opri din plâns odată ce începe, sau face crize de furie și devine agresivă, acesta poate fi un semn de avertizare al vulnerabilității subiacente la problemele psihiatrice și la problemele comportamentale care le însoțesc”.
-
-
Alexandru Rogobete anunță relaxarea legislației13.11.2025, 09:20
-
Rogobete: 207 spitale digitalizate până în august 202613.11.2025, 08:24
-
Banane sau kiwi: care are mai mult potasiu?12.11.2025, 22:42
-
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
