Infecția cu virusul West Nile poate fi mortală. Care sunt simptomele la care să fii atent după ce te pișcă un țânțar.
Infecția cu virusul West Nile se transmite prin intermediul țânțarului. Virusul West Nile (WNV) este principala cauză a bolilor transmise de țânțari în Statele Unite continentale. Acesta se transmite cel mai frecvent la oameni prin mușcătura unui țânțar infectat. Cazurile de WNV apar în timpul sezonului țânțarilor, care începe vara și continuă până toamna.
Nu există vaccinuri pentru a preveni sau medicamente pentru a trata WNV la oameni. Din fericire, majoritatea persoanelor infectate cu VNO nu se simt rău. Aproximativ 1 din 5 persoane infectate dezvoltă febră și alte simptome. Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o boală gravă, uneori fatală. Vă puteți reduce riscul de infectare cu WNV prin utilizarea de repelenți împotriva insectelor și purtarea de cămăși cu mâneci lungi și pantaloni lungi pentru a preveni înțepăturile de țânțari, potrivit CDC.
Vezi și: Părul creț. Cum să-l îndrepți fără placă
Medicul rezident boli infecțioase Eduard Florescu, din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș Timișoara, explică la ce simptome trebuie să fim atenți după pișcătura unui țânțar.
”1% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile prezintă manifestări serioase, cu morbiditate şi mortalitate crescută la cele de peste 50 ani. Este o cauză frecvenţa de boala febrilă, fără afectarea sistemului nervos central. Ocazional, determină meningită aseptică şi encefalită severă, în special în rândul vârstnicilor. Majoritatea pacienţilor au infecţii care nu prezintă simptome evidente, ci doar ceea ce se numeşte în literatura de specialitate febra West Nile.
Simptomele de infecţie uşoară durează între 3 şi 6 zile şi includ febră, greaţă, vărsături, oboseala, dureri de cap, dureri de spate, articulare, dureri la înghiţire, erupţie cutanată, dureri oculare.
Semnele mai severe de boală includ slăbiciune musculară, paralizie flască, fotofobie, convulsii, modificări ale funcţiilor cerebrale, cum ar fi confuzia, amnezia, dezorientare, probleme respiratorii şi o erupţie pe corp, maculo-papuloasa la nivelul gâtului, trunchiului, braţelor, picioarelor. Encefalita şi sechelele neurologice sunt mai frecvente în rândul persoanele vârstnice, diabetice, cu hipertensiune arterială şi cu afectare a sistemului nervos central.
Pe lângă sechelele mai severe motorii şi cognitive, altele mai uşoare includ tremor, anomalii minore ale capacităţii motorii şi pierderea funcţiilor de execuţie. Transmiterea de la femeile însărcinate la făt este posibilă”, arată medicul.
Vezi și: Vocea, factorii care o influențează. Ce boli poți avea în funcție de tonalitatea glasului
În cazurile severe, pacienții trebuie adesea spitalizați pentru a primi tratament de susținere, cum ar fi fluide intravenoase, medicamente pentru durere și îngrijire medicală.
Dacă credeți că dumneavoastră sau un membru al familiei ar putea avea boala cu virusul West Nile, discutați cu furnizorul de servicii medicale.
”Diagnosticul este serologic şi constă în detectarea anticorpilor de tip Imunoglobulina M (IgM). Scanările de tipul RMN arată modificări cerebrale la o treime dintre pacienţii infectaţi.
Tratamentul este, în general, simptomatic cu antitermice, antivomitive, calmante, la formele uşoare de boală, iar cele mai grave necesita medicaţie adaptată în funcţie de pacient. La bolnavii cu sechele neurologice este necesară recuperarea post infecție, de lungă durată, cu fizioterapie, terapie de vorbire, reabilitare cognitivă cu ajutorul unui neuropsiholog.
Prognosticul este unul bun pentru persoanele tinere, fără comorbiditati asociate, dar persoanele cu imunitate scăzută pot avea o evoluţie fulminantă a bolii, ce poate duce la deces sau pot dobândi o infecţie persistentă a sistemului nervos central”, mai notează medicul.
"Semnal de alarmă. Nu neglijați înțepăturile de țânțari. Pot deveni letale.
Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea de urgență la spital mai ales că virusul West Nile a fost depistat deja în România în contextul unei monitorizări a riscului epidemiologic arboviral. Medicii de la infecțioase se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri.
Ce trebuie să știți și să facei. (Mic) ghid pentru toți. Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:
1. Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea la urgență:
- febră ridicată însoțită de durere de cap intensă,
- vărsaturi,
- stare generală alterată,
- sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țântar.
2. Este necesară spitalizarea pacientului și tratarea cu medicație intravenoasă.
3. Nu exista un tratament specific pentru virusul West Nile.
4. În cazul fomelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, grețuri, vărsături, dureri musculare și articulare, urticarie, rar limfadenopatie) starea pacientului se îmbunătățește cam după 7-10 zile.
5. Prevenția rămâne cea mai bună alternativă:
a) Evitați înțepăturile de țânțar (chiar dacă ieșiți afară pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul și răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de tânțari. Evitați activitățile în aer liber în această perioadă sau
b) Folosiți pe pielea expusă substanțe care resping insectele. Substanțele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele.
c) Purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi. (!!!) Țânțarii pot înțepa și prin haine. Aplicarea de substanțe care resping țânțarii pe bază de pemethrin pe suprafața hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecție.
d) Utilizați și verificați integritatea plaselor contra insectelor.
e) Puteți limita înmulțirea țânțarilor reducând locurile în care băltește apa (din jurul caselor și din subsolurile blocurilor).
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
