Inflamația este un răspuns natural al organismului la lovituri sau agenți externi. Când se instalează în interiorul arterelor însă, devine periculoasă.
Se crede despre inflamație că poate fi periculoasă, mai ales în ceea ce privește contribuția la anumite boli de inimă. Dar ce anume este inflamația și cum știm dacă ne afectează? Este o întrebare la care au dat răspuns specaliștii de la Harvard Medical School, într-un text publicat în Harvard Health Publishing.
În textul dat publicității se arată că inflamația este răspunsul natural de protecție a organismului împotriva unei lovituri. Sunt două tipuri de inflamație: acută sau cronică.
Este mult mai cunoscută inflamația acută, care apare în urma unei lovituri la genunchi sau la tăietura produsă la un deget, spre exemplu.
Sistemul de imunitate aglomerează o armată de globule albe care să înconjoare și să protejeze zona, creând roșeață vizibilă în zonă și umflătură. Procesul este similar în cazul unei infecții precum gripa sau răceala. Astfel, aceste inflamații sunt necesare, pentru că altfel, orice mică infecție ar putea deveni fatală.
Dar inflamația cronică poate, de asemenea, să apară ca răspuns la alte substanțe nedorite în organism, cum ar fi toxinele de la fumul de țigară sau excesul de celule grase (în special în zona ombilicară). În interiorul arterelor, inflamația contribuie la formarea aterosclerozei, acumularea unei plăci bogate în colesterol.
Corpul percepe această placă drept un obiect străin și va încerca să o înconjoare cu sângele care curge. Dar, dacă acest perete se descompune, placa se poate rupe. Conținutul seamestecă apoi cu sângele, formând cheaguri care blochează fluxul de sânge. Aceste cheaguri sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de infarct miocardic și pentru cele mai multe accidente vasculare cerebrale.
Un simplu test de sânge poate măsura proteina C-reactive (CRP), care este markerul pentru inflamații, inclusiv inflamații arteriale. Aproape cu 20 de ani în urmă, cercetătorii de la Harvard au descopert că bărbații cu nivelul mai ridical al CRP (aproximativ 2 mg/l sau mai mare) au prezentat de trei ori mai mare riscul de infarct și de două ori mai mare riscul de accident vascular cerebral. De asemenea, au descoperit că persoanele cu cel mai mare grad de inflamație arterială au beneficiat cel mai mult de aspirină, un medicament care ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge și, de asemenea, afectează inflamația. Dar mulți medici nu recomandă în mod obișnuit testul hsCRP deoarece, în cea mai mare parte, ei cred că rezultatele nu vă vor schimba tratamentul. Dacă sunteți tânăr și sănătos și aveți un risc scăzut de boli de inimă, nu este nicium motiv să aflați nivelului CRP. Dacă aveți boli de inimă, oricum trebuie să luați medicamente care reduc riscul de atac de cord. Ca și aspirina, statinele par să funcționeze foarte bine la persoanele cu inflamație arterială.
Un studiu a arătat chiar că statinele reduc riscul de deces la persoanele cu un nivel mediu de colesterol, dar cu nivelurile CRP de 2 mg/l sau mai mare. Deci, dacă sunteți de vârstă mijlocie sau mai mult și aveți semne de tulburări cardiace, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat sau un istoric familial al bolilor de inimă, știind că aveți un nivel ridicat de CRP, ar trebui să vă protejați inima în mod aparte. Asta include exerciții regulate și, dacă este necesar, pierdera în greutate și renunțarea la fumat.
Informațiile au fost făcute publice de către Deepak Bhatt, M.D., M.PH.
Editor in Chief, Harvard Heart Letter
Două băuturi alcoolice care îți protejează inima. Previn stopul cardiac.
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol.
