Acesta este semnul timpuriu al demenței. După un an de la acest eveniment, persoanele în cauză sunt diagnosticate cu demență.
Un studiu recent realizat de cercetători din Boston a dezvăluit o corelație îngrijorătoare între căderi și probabilitatea de a dezvolta demență. Analizând dosarele medicale a peste 2,4 milioane de adulți cu vârsta de 65 de ani și peste, cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost spitalizate din cauza unei căderi aveau cu 20% mai multe șanse de a fi diagnosticate cu demență în termen de un an, comparativ cu colegii lor care au suferit alte leziuni. Aceasta subliniază necesitatea screening-urilor cognitive pentru vârstnicii care experimentează leziuni traumatice.
Dr. Molly Jarman, autor principal al studiului și director adjunct al Centrului pentru Chirurgie și Sănătate Publică de la Spitalul Brigham și al Femeilor, a subliniat semnificația acestor descoperiri.
"Studiul nostru evidențiază oportunitatea de a interveni devreme și necesitatea unui număr mai mare de clinicieni care pot oferi îngrijire cuprinzătoare pentru adulții în vârstă", a declarat dr. Molly Jarman, potrivit Daily Mail.
Studiul sugerează că recunoașterea căderilor ca indicatori timpurii ai demenței ar putea conduce la identificarea altor precursori și evenimente care ar putea beneficia de intervenție, îmbunătățind în cele din urmă gestionarea sănătății cognitive la vârstnici.
Vezi și: Inhibarea enzimei IMPDH, o nouă strategie în prevenirea metastazelor cerebrale
Leziuni traumatice - FOTO: Freepik
Publicat în JAMA Network Open, studiul a analizat datele din sistemul de plată pentru servicii medicale Medicare Fee-For-Service. Peste jumătate dintre participanți au suferit căderi ca leziune, iar 91% erau albi, cu peste 60% fiind femei. Descoperirile au relevat că, în termen de un an după o cădere, 10% dintre participanți au primit un diagnostic de demență, comparativ cu doar 6,7% dintre cei cu alte leziuni. După ajustarea pentru diferite factori, analiza a indicat că căderile erau asociate cu un risc crescut de 21% de a dezvolta demență.
Dr. Jarman a menționat că relația dintre căderi și demență pare a fi o stradă cu două sensuri.
"Declinul cognitiv poate crește probabilitatea căderilor, dar trauma cauzată de aceste căderi poate, de asemenea, să accelereze progresia demenței și să facă un diagnostic mai probabil în viitor", a explicat dr. Jarman.
Astfel, căderile ar putea servi drept evenimente precursori critice pentru identificarea indivizilor care necesită screening cognitiv suplimentar.
Vezi și: Renina, comutatorul care reglează tensiunea arterială
Autorii studiului au subliniat o provocare semnificativă: lipsa screening-urilor de urmare pentru deficitul cognitiv în setările de urgență și traumă. Dr. Alexander Ordoobadi, autor principal al studiului și medic rezident la Spitalul Brigham, a subliniat că mulți vârstnici nu au un furnizor de îngrijire primară regulat sau acces la un geriatru pentru monitorizarea continuă a sănătății lor cognitive și a recuperării după o leziune. Acesta a accentuat necesitatea unei mai bune coordonări a îngrijirii în urma unor astfel de incidente.
Demența este un termen general care se referă la pierderea memoriei, limbajului, abilităților de rezolvare a problemelor și altor capacități cognitive, care sunt suficient de severe pentru a interfera cu viața de zi cu zi. Boala Alzheimer este cea mai comună cauză a demenței.
Demența nu este o boală unică. Este un termen general care descrie o colecție de simptome pe care o persoană le poate experimenta în cazul în care trăiește cu diverse afecțiuni, inclusiv boala Alzheimer, potrivit Alzheimer's Association.
Bolile grupate sub termenul general "demență" sunt cauzate de modificări anormale ale creierului. Simptomele demenței determină o scădere a abilităților cognitive, suficient de severă pentru a afecta viața de zi cu zi și funcționarea independentă. Acestea afectează, de asemenea, comportamentul, sentimentele și relațiile.
Boala Alzheimer reprezintă 60-80% din cazuri. Demența vasculară, care apare din cauza sângerărilor microscopice și a blocajelor vasculare în creier, este a doua cea mai comună cauză a demenței.
Cei care experimentează modificările cerebrale ale mai multor tipuri de demență simultan au demență mixtă. Există multe alte afecțiuni care pot provoca simptome de deteriorare cognitivă, dar care nu sunt demență, inclusiv unele care sunt reversibile, cum ar fi problemele tiroidiene și deficiențele de vitamine.
Demența este adesea menționată greșit ca "senilitate" sau "demență senilă", ceea ce reflectă convingerea anterioară, dar greșită, că declinul mental sever este o parte normală a îmbătrânirii.
Ce implică planul de prevenție a spondilozei. Care sunt factorii de risc ai acestei afecțiuni.
Află mai multe despre cauzele și simptomele apei la genunchi și ce manevre medicale pot ușura durerea.
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Ce este disjuncția acromio-claviculară, care sunt cauzele și simptomele și cum se pune diagnosticul.
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
Află mai multe despre o afecțiune a sistemului osos din ce în ce mai comună, care sunt simptomele și când să mergi la medic.
Află care sunt cauzele durerii de spate dimineața și ce exerciții și întinderi pot ajuta coloana.
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
Ce trebuie să faci dacă ai căzut și ți-ai sucit mâna sau piciorul.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
Aceasta este vârsta la care apar durerile articulare. Devin greu de suportat și tot mai pronunțate.
Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.
Cum se observă semnul Popeye, dat după celebrul personaj Popeye marinarul. Medicul ortoped ne-a vorbit despre această problemă medicală.
Medicul ortoped ne-a vorbit despre omartroză, afecțiunea ce poate da dureri severe și crize articulare.
Care este metoda chirurgicală prin care se tratează piciorul plat.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
