Acesta este semnul timpuriu al demenței. După un an de la acest eveniment, persoanele în cauză sunt diagnosticate cu demență.
Un studiu recent realizat de cercetători din Boston a dezvăluit o corelație îngrijorătoare între căderi și probabilitatea de a dezvolta demență. Analizând dosarele medicale a peste 2,4 milioane de adulți cu vârsta de 65 de ani și peste, cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost spitalizate din cauza unei căderi aveau cu 20% mai multe șanse de a fi diagnosticate cu demență în termen de un an, comparativ cu colegii lor care au suferit alte leziuni. Aceasta subliniază necesitatea screening-urilor cognitive pentru vârstnicii care experimentează leziuni traumatice.
Dr. Molly Jarman, autor principal al studiului și director adjunct al Centrului pentru Chirurgie și Sănătate Publică de la Spitalul Brigham și al Femeilor, a subliniat semnificația acestor descoperiri.
"Studiul nostru evidențiază oportunitatea de a interveni devreme și necesitatea unui număr mai mare de clinicieni care pot oferi îngrijire cuprinzătoare pentru adulții în vârstă", a declarat dr. Molly Jarman, potrivit Daily Mail.
Studiul sugerează că recunoașterea căderilor ca indicatori timpurii ai demenței ar putea conduce la identificarea altor precursori și evenimente care ar putea beneficia de intervenție, îmbunătățind în cele din urmă gestionarea sănătății cognitive la vârstnici.
Vezi și: Inhibarea enzimei IMPDH, o nouă strategie în prevenirea metastazelor cerebrale
Leziuni traumatice - FOTO: Freepik
Publicat în JAMA Network Open, studiul a analizat datele din sistemul de plată pentru servicii medicale Medicare Fee-For-Service. Peste jumătate dintre participanți au suferit căderi ca leziune, iar 91% erau albi, cu peste 60% fiind femei. Descoperirile au relevat că, în termen de un an după o cădere, 10% dintre participanți au primit un diagnostic de demență, comparativ cu doar 6,7% dintre cei cu alte leziuni. După ajustarea pentru diferite factori, analiza a indicat că căderile erau asociate cu un risc crescut de 21% de a dezvolta demență.
Dr. Jarman a menționat că relația dintre căderi și demență pare a fi o stradă cu două sensuri.
"Declinul cognitiv poate crește probabilitatea căderilor, dar trauma cauzată de aceste căderi poate, de asemenea, să accelereze progresia demenței și să facă un diagnostic mai probabil în viitor", a explicat dr. Jarman.
Astfel, căderile ar putea servi drept evenimente precursori critice pentru identificarea indivizilor care necesită screening cognitiv suplimentar.
Vezi și: Renina, comutatorul care reglează tensiunea arterială
Autorii studiului au subliniat o provocare semnificativă: lipsa screening-urilor de urmare pentru deficitul cognitiv în setările de urgență și traumă. Dr. Alexander Ordoobadi, autor principal al studiului și medic rezident la Spitalul Brigham, a subliniat că mulți vârstnici nu au un furnizor de îngrijire primară regulat sau acces la un geriatru pentru monitorizarea continuă a sănătății lor cognitive și a recuperării după o leziune. Acesta a accentuat necesitatea unei mai bune coordonări a îngrijirii în urma unor astfel de incidente.
Demența este un termen general care se referă la pierderea memoriei, limbajului, abilităților de rezolvare a problemelor și altor capacități cognitive, care sunt suficient de severe pentru a interfera cu viața de zi cu zi. Boala Alzheimer este cea mai comună cauză a demenței.
Demența nu este o boală unică. Este un termen general care descrie o colecție de simptome pe care o persoană le poate experimenta în cazul în care trăiește cu diverse afecțiuni, inclusiv boala Alzheimer, potrivit Alzheimer's Association.
Bolile grupate sub termenul general "demență" sunt cauzate de modificări anormale ale creierului. Simptomele demenței determină o scădere a abilităților cognitive, suficient de severă pentru a afecta viața de zi cu zi și funcționarea independentă. Acestea afectează, de asemenea, comportamentul, sentimentele și relațiile.
Boala Alzheimer reprezintă 60-80% din cazuri. Demența vasculară, care apare din cauza sângerărilor microscopice și a blocajelor vasculare în creier, este a doua cea mai comună cauză a demenței.
Cei care experimentează modificările cerebrale ale mai multor tipuri de demență simultan au demență mixtă. Există multe alte afecțiuni care pot provoca simptome de deteriorare cognitivă, dar care nu sunt demență, inclusiv unele care sunt reversibile, cum ar fi problemele tiroidiene și deficiențele de vitamine.
Demența este adesea menționată greșit ca "senilitate" sau "demență senilă", ceea ce reflectă convingerea anterioară, dar greșită, că declinul mental sever este o parte normală a îmbătrânirii.
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Acest tratament vindecă osteoartita genunchiului. Are efect major.
Ce este meniscul și ce rol joacă. În cât timp trebuie intervenit dacă se rupe meniscul și ce se poate întâmpla dacă nu o tratezi la timp.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Această afecțiune este mult mai mortală decât cancerul, mai ales în cazul vârstnicilor.
Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a spus totul despre luxația de umăr. Ce presupune tratamentul și cât durează recuperarea.
