Pofta de dulce, cauze emoționale sau psihice. Consilier nutrițional: Sfatul meu este să încerci să înțelegi ce a cauzat excesul

Pofta de dulce este acum atât de comună încât unii cercetători se întreabă dacă am dezvoltat o cultură care formează obiceiuri atunci când vine vorba de pofta de zahăr. Zahărul este aproape peste tot - adăugat la nenumărate produse.

Oamenii tânjesc după zahăr din mai multe motive - unele dintre ele fiziologice și unele dintre ele psihologice. Deci, dacă vă întrebați de ce, iată câteva cauze posibile de luat în considerare. Consilierul nutrițional Andreea Teodora a explicat în cadrul emisiunii Numai de Bine de la Antena 3 care sunt principalele cauze care ne induc pofta de dulce.

”O bomboană la timpul ei ar putea să ne salveze de mâncatul compulsiv al unei cutii. Mai bine dozezi o bucățică de ciocolată, decât mai târziu să mănânci până scapi controlul și ți se face rău. 

Pot cauze psihice sau emoționale. Cauzele psihice sunt cele mai simple. Dacă alimentația este dezordonată, dacă îmi încep ziua cu un croasant cu ciocolată sau o cafea, evident că pofta de dulce va persista. 

Atunci când suntem stresați, dulciurile ne liniștesc. Foarte mulți dintre noi simțim o poftă incontrolabilă de dulce, dar nu ne dăm seama că suntem stresați, avem nevoie de o pauză.

M-aș uita cum mănânc prima prăjitură: o mănânc conștient, mă bucur de ea, o savurez sau o mănânc ca și cum o respir. Dacă am mâncat o prăjitură și mai simt nevoia sa mănânc, pot să mă opresc și să zic: ce se întâmplă cu mine acum, care este nevoia mea. Majoritatea persoanelor se simt vinovate. Sfatul meu este să încerci să înțelegi ce a cauzat excesul”, a explicat consilierul nutrițional. 

Vezi și: Operații cu pacientul treaz. Grămescu: Pare SF, dar e cu ochii deschiși, stă de vorbă cu tine. Se fac și în România, dar RAR

Pofta de dulce - tipare comportamentale

Ceea ce mănânci sau când mănânci se poate transforma în tipare de comportament. Într-o altă analiză a cercetării din 2018, cercetătorii spun că ceea ce îți dorești este rezultatul condiționării clasice: comportamente pe care le-ai adoptat de-a lungul timpului pentru că se simt pline de satisfacții.

Pe scurt, s-ar putea să tânjești după zahăr pentru că mintea și corpul tău au fost antrenate să-l dorească. O poftă intensă se poate simți foarte mult ca o constrângere sau o experiență de formare a obișnuinței, arată Healthline.

Zahărul și comportamentele de formare a obișnuinței

Alimentele procesate care conțin mult zahăr pot declanșa eliberarea de dopamină în centrul de recompensă al creierului. Mai multă dopamină ar putea însemna mai multe pofte.

Vezi și: Ce fel de părinte ești? Întreținător sau crescător. Psiholog: Aici se întâmplă marea dramă

Îndulcitorii artificiali

Este posibil ca îndulcitorii artificiali, care au o gust mult mai dulce decât zahărul, să schimbe preferințele gustative ale oamenilor în timp. Unii cercetători cred că atunci când oamenii se obișnuiesc cu gustul hiper-îndulcit al îndulcitorilor artificiali, dorința lor de alimente mai dulci ar putea deveni mai puternică.

Într-un mic studiu din 2015, cercetătorii au urmărit dorința de dulciuri într-un grup de 20 de persoane care au renunțat la toți îndulcitorii, atât calorici, cât și noncalorici.

După 2 săptămâni, 86,6% dintre ei au raportat că nu mai au pofte de zahăr. Acest lucru i-a determinat pe cercetători să spună că medicii ar trebui să recomande ca pacienții lor să participe la o provocare și să nu mai consume îndulcitori timp de două săptămâni.

Vezi și: Durere de spate, când se ajunge la cuțit. Semnul amorțelii de care trebuie să știi. Grămescu: Te doare, dar asta nu înseamnă că gata, operația

Stresul

Corpul tău răspunde la stres prin secretarea hormonilor care sunt, de asemenea, legați de poftele alimentare. Într-un studiu din 2019, cortizolul, hormonul stresului, a fost legat de dorința de alimente dulci, de exemplu. Studiul a arătat că hormonul ghrelin, care controlează pofta de mâncare, a fost eliberat atunci când oamenii au fost stresați.

Iar dacă ești expus stresului pe o perioadă lungă de timp, un studiu din 2015 a arătat că vei fi vulnerabil la pofta crescută de alimente gustoase care conțin zaharuri și grăsimi adăugate.

Pofta de dulce și somnul

Relația dintre ceea ce mănânci și modul în care dormi este complexă. Un studiu din 2013 a arătat că persoanele care nu dorm suficient tind să-și dorească alimente care sunt:

- dulci

- sărate

- cu amidon

Acest lucru ppoate fi din cauza faptului că ar dori să crească nivelul lor de energie. O analiză a cercetării din 2017 a arătat că alimentele zaharoase pot interfera cu calitatea somnului, mai arată Healthline.

Vezi și: Bani și scutire de la plata impozitului pentru urmașii cadrelor medicale răpuse de COVID. Ce sume se vor aloca

Mâncarea și băuturile, tot mai dulci în ultimii 10 ani. Dependența de zahăr este o problemă globală

Încercarea de a reduce zahărul din alimentație poate să devină cu adevărat o provocare pentru cei care și-au propus acest lucru. Și nu doar pentru că este destul de dificil, cu efecte și benefice pentru sănătate, dar și cu reacții asemănătoare sevrajului, însă zahărul este prezent în cea mai mare parte dintre alimente și băuturi.

De altfel, consumul de prea mult zahăr are un impact important asupra sănătății, fiind legat de obezitate, diabetul de tip 2 și cariile dentare. Astea pe lângă bolile metabolice și cardiovasculare.

În vremurile actuale, alimentele îndulcite se găsesc cu mare ușurință, sunt foarte ieftine și, mai mult, li se și face multă publicitate, în ciuda apelurilor făcute de către nutriționiști, diabetologi și cardiologi, cu privire la riscurile la care se expune populația printr-un consum excesiv de zahăr.

Acesta este, de altfel, și motivul pentru care producătorii au început să folosească îndulcitori cu aport nutritiv mai redus pentru a îndulci alimentele, iar printre aceștia se află aspartamul, dar și cei proveniți din surse naturale, cum ar fi stevia.

Potrivit unor cercetări recente, cantitatea de zaharuri adăugate și de îndulcitori nenutritivi din alimente și băuturi a crescut foarte mult în ultimii 10 ani, notează Science Alert. Iar acest lucru este valabil mai ales în țările cu venituri medii, cum ar fi China și India, precum și zona Asia - Pacific, inclusiv în Australia.

Citește mai departe AICI