Pisicile și riscul mărit de a dezvolta schizofrenie. Descoperiri noi privind legătura dintre pisici și tulburările psihiatrice

Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Studii recente au examinat o legătură interesantă între deținerea unei pisici și riscul de a dezvolta tulburări legate de schizofrenie. Cercetătorii au analizat date dintr-o gamă largă de studii efectuate pe parcursul mai multor decenii, încercând să determine dacă există vreo legătură între deținerea de pisici și afecțiunile mintale precum schizofrenia.
Un domeniu de cercetare în creștere
Schizofrenia și alte tulburări psihotice sunt afecțiuni complexe cu numeroși factori de risc, inclusiv genetica, expunerile la mediu și factorii stilului de viață. De-a lungul anilor, a apărut o ipoteză care sugerează că expunerea la pisici ar putea juca un rol în dezvoltarea tulburărilor asemănătoare schizofreniei.
Această idee nu este nouă, fiind propusă încă din 1995, cu implicarea unui parazit cunoscut sub numele de Toxoplasma gondii. Acest parazit, transmis prin contactul cu pisicile, a fost legat de modificări ale comportamentului și personalității, putând influența apariția tulburărilor psihotice.
Examinarea dovezilor
Un studiu semnificativ, realizat de cercetători australieni, a analizat 17 studii publicate pe o perioadă de 44 de ani. Aceste studii, provenind din 11 țări, au fost atent selectate pentru a analiza relația dintre deținerea unei pisici și rezultatele legate de schizofrenie.
Cercetarea a relevat o asociere izbitoare: s-a constatat că persoanele care dețineau pisici aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta tulburări legate de schizofrenie. De fapt, persoanele expuse la pisici aveau de două ori mai multe șanse de a dezvolta astfel de afecțiuni în comparație cu persoanele fără contact cu felinele.
Rolul Toxoplasma gondii
Legătura potențială dintre deținerea de pisici și schizofrenie este atribuită în mare parte Toxoplasma gondii, un parazit care poate fi transmis prin carne insuficient gătită sau apă contaminată. Mai ales, acesta poate fi transmis și prin fecale sau mușcături de pisică.
Odată ajuns în corpul uman, Toxoplasma gondii se poate infiltra în sistemul nervos central, unde s-a demonstrat că influențează neurotransmițătorii. Această perturbare a chimiei creierului poate duce la schimbări de personalitate, dificultăți cognitive și, în unele cazuri, psihoză.
Cu toate acestea, cercetarea nu confirmă faptul că deținerea unei pisici cauzează în mod direct schizofrenia, deoarece asocierea rămâne una complexă.
Deși Toxoplasma gondii a fost asociată cu modificări ale comportamentului și chiar cu simptome psihotice, nu este încă clar dacă deținerea unei pisici este principala cale de expunere sau dacă pot interveni alți factori.
Foto: Freepik @wirestock
Rezultate inconsecvente în cadrul studiilor
În ciuda numărului tot mai mare de dovezi care susțin asocierea dintre deținerea unei pisici și tulburările legate de schizofrenie, nu toate studiile au produs rezultate consecvente.
Unele studii nu au găsit nicio corelație semnificativă între expunerea la pisici în copilărie și dezvoltarea ulterioară a schizofreniei, în timp ce altele sugerează un efect mai semnificativ în anumite perioade ale vieții timpurii, cum ar fi între 9 și 12 ani.
În plus, cercetările privind legătura dintre deținerea de pisici și experiențele de tip psihotic (PLE) rămân neconcludente. În timp ce unele studii au asociat expunerea la pisici cu scoruri mai mari pe scalele de măsurare a PLE, alte studii nu au găsit o astfel de corelație.
Această neconcordanță subliniază necesitatea unor metode de cercetare mai standardizate și a unor investigații suplimentare privind momentul și natura expunerii la pisici.
Constatări statistice: ratele de probabilitate
Constatările metaanalizei, care a inclus studii dintr-o gamă largă de perioade de timp și surse, au arătat o asociere notabilă între deținerea de pisici și tulburările legate de schizofrenie. În modelele neajustate, raportul de cote (OR) a fost de 2,35, indicând un risc semnificativ crescut.
Chiar și după ajustarea diferitelor covariate, odds ratio-ul a rămas ridicat la 2,24, consolidând legătura potențială dintre expunerea la pisici și riscurile pentru sănătatea mintală.
Cu toate acestea, ca în cazul oricărui studiu observațional, este important să ne amintim că corelația nu este egală cu cauzalitatea. Deși asocierea este puternică, mecanismele exacte din spatele acestei relații rămân neclare și sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica factorii exacți aflați în joc.
Necesitatea unor cercetări suplimentare
Deși dovezile colectate din aceste studii sugerează o legătură semnificativă între deținerea unei pisici și tulburările legate de schizofrenie, cercetătorii subliniază importanța unor studii suplimentare pentru a confirma și a extinde aceste constatări. În special, este nevoie de studii la scară mai mare, de înaltă calitate, cu metode mai standardizate de măsurare atât a expunerii la pisici, cât și a rezultatelor privind sănătatea mintală.
În plus, rolul potențial al Toxoplasma gondii în influențarea sănătății mintale trebuie să fie studiat mai riguros. Înțelegerea faptului dacă acest parazit este adevăratul vinovat sau dacă sunt implicați alți factori de mediu va fi esențială pentru descifrarea impactului real al deținerii pisicilor asupra sănătății mintale.
Relația dintre deținerea de pisici și tulburările legate de schizofrenie este un domeniu de cercetare multifațetat și în curs de desfășurare. Deși studiile sugerează o corelație notabilă, natura exactă a acestei legături rămâne neclară.
Cercetătorii sunt de acord că sunt necesare mai multe studii aprofundate de înaltă calitate pentru a înțelege mai bine modul în care factorii de mediu, inclusiv deținerea de animale de companie, contribuie la rezultatele privind sănătatea mintală.
Pe măsură ce cercetările continuă, rolul Toxoplasma gondii și al altor agenți patogeni potențiali, precum și momentul și amploarea expunerii la pisici, vor rămâne probabil domenii-cheie de interes pentru dezlegarea acestei probleme complexe.
Între timp, persoanele care dețin pisici sau se gândesc să adopte una nu trebuie să fie prea îngrijorate de aceste constatări. Dovezile care leagă deținerea de pisici problemele de sănătate mintală nu sunt încă concludente, iar mulți alți factori influențează dezvoltarea schizofreniei și a tulburărilor conexe.
Sunt necesare investigații suplimentare înainte de a se putea trage concluzii ferme cu privire la riscurile asociate cu deținerea unei pisici ca animal de companie.
-
-
-
-
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
Stresul financiar, impact asupra sănătății. Problemele grave pe care le poate cauza
Cum recunoști burnout-ul. Cum spui "stop” înainte să ajungi la burnout
Cum să-ți reduci nivelul de stres prin tehnici de relaxare zilnică. Instrumentul natural pentru combaterea problemelor de sănătate
Ce se întâmplă în creierul tău când te simți anxios. Efectele anxietății și stresului asupra creierului și cum procesăm emoțiile
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Cum poate meditația să îmbunătățească funcția cognitivă. Beneficiile meditației pentru sănătatea creierului pe termen lung
Sindromul Moș Crăciun: când așteptările depășesc realitatea. Presiunea de a face totul acum, în era tehnologiei
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Sănătatea emoțională a vârstnicilor: un subiect prea puțin discutat. Cum recunoaștem depresia la vârstnici
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
Situationship: ce este și cum influențează viața emoțională. Impactul rețelelor sociale și importanța comunicării în relațiile nedefinite
Trucul simplu care te scoate din stres, anxietate și atac de panică: respiră... din burtă. Fă asta de 3 ori!
Tulburarea afectivă sezonieră poate remediată de aceste 2 suplimente comune. De ce schimbarea anotimpurilor influențează dispoziția
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Alexitimia, provocarea silențioasă de a recunoaște emoțiile
Pisicile și riscul mărit de a dezvolta schizofrenie. Descoperiri noi privind legătura dintre pisici și tulburările psihiatrice
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.