Campania ”Mâncăm ca să trăim?”: Ce anume face mâncarea românească să fie românească? Și care este aspectul principal care a intervenit și care poate altera caracteristicile mâncării românești, dacă...
Mâncarea românească - care este specificul ei? Desigur că sunt multe aspecte de luat în vedere, iar o singură perspectivă este insuficientă pentru a îngloba tradiția mâncării românești de zeci, sute de ani, însă nu ne propunem acest lucru, ne propunem, însă, să adăugăm încă o perspectivă care să contribuie la ceea ce înseamnă pentru noi mâncarea românească.
Cum tehnologia a avansat în toate domeniile, era inevitabil să avanseze și în bucătărie. Și a avansat. A avansat până la aplicațiile de food delivery (livrare de mâncare), la mâncarea semi-preparată, la gătitul cu alimente exotice, importate. Partea mai bună este că tehnologia a avansat și conceptele bucătăriei tradiționale românești, conceptele noii bucătării românești și multe alte concepte pe care le întâlnim în restaurantele din țară.
Totuși, pe de o parte, am putea spune că mulți poate că nu mai știu ce anume face mâncarea noastră să fie românească și care sunt, de fapt, caracteristicile mâncării românești, căci identitatea culturală a gastronomiei românești încă este în stadiile incipiente, cele de descoperire.
Pentru această problematică, aducem în vedere dialogul purtat cu Chef Orlando Zaharia, care ne-a vorbit despre aspectele esențiale ale bucătăriei românești tradiționale și despre pierderea unor elemente de autenticitate, în urma procesului de evoluție. Chef Zaharia evidențiază importanța gustului natural al preparatelor românești, cu ingrediente puțin alterate de condimente sau influențe din alte culturi culinare.
Un element distinctiv este timpul, un ingredient care nu poate fi neglijat. Chef Zaharia subliniază că mâncarea tradițională românească nu se pretează la prepararea à la carte, iar tentativa de a adapta rețetele tradiționale la acest stil poate duce la pierderea autenticității lor.
”În primul rând, este vorba de gust, este aparte, cât mai natural, foarte puțin deteriorat de condimente și de alte adăugiri pe care le luăm din alte culturi. Mâncarea românească de demult avea nevoie de un ingredient special, care se numea timp. Nu se făcea așa, cum este acum, à la carte. Nu prea merge să faci mâncarea românească à la carte. O friptură nu este mâncare românească, dar o tocăniță de vită, de pui, da”, ne-a spus chef Orlando Zaharia, în exclusivitate pentru DC Medical.
Chef Orlando își exprimă regretul pentru numeroasele rețete tradiționale pierdute în timp, spunând că și bucătarii au contribuit la această pierdere, prin dorința de a evolua și de a aduce inovație în bucătărie: ”Sunt foarte multe rețete care s-au pierdut și este, în mare parte, vina noastră, a bucătarilor, pentru că ne-am dorit să evoluăm”.
Așa cum ne spune chef Zaharia, totuși, ”evoluția este în regulă, nu este ceva rău”, însă este important să nu ne axăm doar pe evoluție și să nu ne uităm rădăcinile, să nu uităm gustul românesc, să nu uităm cum preparăm noi un pui, o tocăniță.
Cu toate acestea, în ciuda tendinței generale de evoluție, există eforturi constante de a păstra și perpetua tradițiile culinare autentice, astfel încât să nu fie pierdute în valul inovației și al schimbărilor culturale și să nu pierdem MBS (mămăliguță cu brânză și smântână), să nu pierdem pâinea înmuiată în zeama de la salata de roșii și castraveți, să nu pierdem carnea de la garniță, să nu pierdem ciorba de urzici și multe alte bunătăți care ne-au tot urmat calea. Puteți citi mai multe despre acest subiect în următorul articol, intitulat:
Tradițiile culinare și cele moderne nu se pot îmbina. Chef Adi Hădean: Tradiția trebuie urmată, dacă vrem să nu moară
* Acest articol face parte din campania ”Mâncăm ca să trăim?”, o campanie DC MEDICAL.
Articolele campaniei, în ordine:
Ce este un atac de panică și cum îl recunoști. Mulți oameni nu știu care sunt semnele, deși experimentează atacul de panică.
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Când partenerul tău este într-o dispoziție proastă poate fi o dezamăgire majoră, dar este important să nu o iei personal.
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
