Aproximativ 16% dintre femeile din România sunt RH negative, iar 10% dintre cupluri sunt incompatibile în sistemul RH. Cu toate că România a fost printre primele țări care au introdus imunizarea în anii 70,...
Aproximativ 16% dintre femeile din România sunt RH negative, iar 10% dintre cupluri sunt incompatibile în sistemul RH. Cu toate că România a fost printre primele țări care au introdus imunizarea în anii 70, incompatibilitatea în sistem RH continuă să fie o problemă de sănătate pe care o întâlnesc la peste 40% dintre pacientele mele și care ar putea fi prevenită.
Potrivit dr. Ana Maria Vayna, medic primar obstetrică ginecologie, specialist medicină materno-fetală, specialist terapie intra-uterină, diferența de RH dintre mamă și făt poate declanșa așa numita izoimunizare, adică un conflict imunologic. Femeile care au un RH negativ și sunt însărcinate cu un copil al cărui tată este RH pozitiv este posibil să dezvolte această afecțiune. Pe parcursul sarcinii și cel mai frecvent la naștere există un pasaj sanguin de la mamă la făt, care în cazul acestei incompatibilități de RH, poate duce la apariția unor anticorpi (anticorpi anti RH). În lipsa administrării profilaxiei (a imunoglobulinei), acești anticorpi vor traversa placenta la sarcina următoare, se vor fixa de hematiile fetale pe care le vor distruge, determinând anemie fetală. În mod normal, nu există acest risc în timpul primei sarcini și de aceea femeile însărcinate nu știu că pot avea această problemă.
Izoimunizarea poate să apară și în alte cazuri precum testarea invazivă, adică biopsia de vilozități coriale și amniocenteza, în sarcina extrauterină, hemoragii materne sau fetale, sângerări și traumatisme abdominale în sarcină.
La următoarea sarcină acești anticorpi pot determina anemie fetală care nediagnosticată și netratată poate duce la deces fetal. În prezent, există metode cu acuratețe mare în diagnosticarea anemiei fetale, adică evaluarea ecografică realizată de către specialistul în medicină materno-fetală pentru pacientele cu risc crescut (prezintă anticorpi antiRH în concentrație crescută).
Sarcinile cu risc crescut trebuie monitorizate frecvent de către specialist, iar atunci când anemia este diagnosticată se indică transfuzia intrauterină.
Aceasta are scopul de a corecta anemia, de a prelungi sarcina și de a îmbunătăți prognosticul bebelușului. În cazuri severe pot fi necesare mai multe transfuzii pe parcursul sarcinii. Este important să diagnosticăm anemia fetală din timp, adică înaintea apariției hidropsului fetal.
Hidropsul fetal presupune acumularea de lichid la nivelul abdomenului, plămânilor și tegumentului, în urma unei insuficiențe cardiace fetale severe.
Mai mult, medicul spune că profilaxia cu imunoglobulină anti-RH (D) pentru viitoarele mame a fost aprobată acum mai bine de 50 de ani, mai precis în 1968. Această abordare a fost foarte eficientă pentru eradicarea problemei în multe dintre țările dezvoltate. Date recente demonstrează că la nivel global, numai 50% dintre sarcini beneficiază de această profilaxie, mai ales din ignoranță, costuri sau accesibilitate redusă. S-a estimat că lipsa profilaxiei provoacă anual peste 160.000 de decese premature și 100.000 de nou-născuți cu dizabilități, adică o scădere la jumătate a cazurilor, comparativ cu perioada dinaintea vaccinului.
Profilaxia cu imunoglobulină antiRH se poate face pe parcursul sarcinii între 28-32 de săptămâni și se administrează mamei în primele 72 de ore după naștere.
Țări precum Olanda, Danemarca și Marea Britanie au introdus recent determinarea RH-ului fetal din sângele matern în ghidurile de bună practică. Aceasta se face începând cu săptămâna a 15-a de sarcină, prin testarea ADN-ului din sângele matern.
Studii recente investighează beneficiul administrării unor molecule de tip anticorpi monoclonali la gravidele cu izoimunizare severă. În unele cazuri această terapie a scăzut nevoia transfuziilor intrauterine.
Dr. Ana Maria Vayna: Le recomand viitoarelor mame să discute cu specialistul în medicină materno fetală despre posibilitatea de a dezvolta această afecțiune, mai ales atunci când sunt la a doua sarcină, au suferit avorturi sau traume abdominale în timpul sarcinii.
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
Ce se întâmplă cu adevărat când nu ai niciun prieten? Adevărul crud pe care nimeni nu vrea să-l spună despre viața socială a adulților.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
