Venirea toamnei reprezintă momentul în care sunt reluate activitățile în rândul copiilor, prin revenirea la grădiniță sau scoală, dar și al creșterii numărului de cazuri de viroze sau simple răceli, lucruri care vin ”la pachet” cu nasuri înfundate, precum și afecțiuni ale sistemului respirator.
Despre greșeala pe care o facem cei mai mulți dintre noi, în legătură cu suflatul nasului, dar și cum trebuie realizat în mod corect a vorbit dr. Bogdan Mocanu, medic ORL, la Antena 1.
”Merg de multe ori pe stradă și văd mămici cu copii, în parc, și le spun: Suflă tare nasul, să te audă mami cum sufli. Și exact modelul greșit de a sufla nasul, pentru că acel copil, în momentul în care își suflă nasul își introduce secrețiile în urechi, în sinusuri, pentru că suflă cu putere foarte mare și secrețiile se duc pe cotloanele cele mai apropiate, și doar o parte se exteriorizează.
Mămica este mulțumită pentru că cel mic nu mai are secreții multe în nas, dar nu știe că acele secreții lucrează undeva și copilul va face otită sau sinuzită. Și un adult, la fel, este și el la fel de predispus”, a explicat dr. Bogdan Mocanu, medic primar ORL, la Medicool de la Antena 1.
Cum se suflă corect nasul
”Nasul se suflă cu gura deschisă și când spun asta pacienților, toți spun că este simplu. Suflăm cu gura deschisă, adică pensăm (n.r. ținem apăsat) o nară, după care exteriorizăm aerul prin nara cealaltă. Aerul nu iese deloc pe gură, ci numai pe nas. E foarte simplu, este nevoie doar de puțin antrenament.
Se poate sufla oricât de tare, fără riscul ca mucozitățile să ajungă prin Trompa lui Eustachio în ureche sau în orificiile prin care sinusurile de ventilează, iar secrețiile ies numai prin nări, în afară. Aceasta este cea mai fiziologică metodă de a ne curăța nasul”, a mai spus medicul, subliniind că în cazul în care secrețiile sunt gleroase, aderente, este recomandat ca acestea să fie înmuiate înainte cu ser fiziologic sau apă de mare.
Reguli de igienă nazală
”Este foarte important să nu devenim dependenți de apa de mare. Mulți pacienți vin la o distanță mare față de operație (n.r. de deviație de sept) și îmi spun că își umezesc nasul de 2-3 ori pe zi, cu apă de mare, și tot se usucă.
Această apă de mare este apă cu sare. În momentul în care pulverizăm, inițial avem o senzație de umiditate în nas, după care apa se evaporă și rămâne sarea care se așază pe mucoasă și o strânge, o usucă. Utilizarea în exces a apei de mare poate să usuce nasul”, a mai spus medicul.
Vezi și: Cum se poate trata deviația de sept. Medic: Noaptea se agravează și mai tare
Otitele, infecțiile urechii, pot fi mai frecvente la copii decât la adulți, dar pot apărea și la vârste mature, uneori chiar din cauza modului greșit de curățare a urechii, prin intermediul bețișoarelor de urechi.
Spre deosebire de infecțiile din perioada copilărie, care sunt adesea minore și trec rapid, cele care au loc la vârste adulte pot semnala probleme de sănătate mai grave, unele putând duce chiar și la pierderea auzului.
Otita poate fi cauzată de bacterii, viruși și se manifestă preponderent prin durere, fiind localizată pe unul dntre cele trei părți ale urechii: internă, medie și externă.
Care sunt cauzele otitelor
În cazul otitelor externe, principala cauză este înotul sau chiar dușul, în special în apa cu un nivel ridicat de bacterii. Apa lăsată în interiorul canalului urechii poate deveni un teren propice de reproducere pentru bacterii. De asemenea, o altă cauză este curățarea prea frecventă a urechilor, dar și utilizarea pe o perioadă îndelungată a căștilor.
Otita medie se manifestă, în special la copii, pe fondul unei infecții anterioare a tractului respirator care se răspândește la urechi. Astfel, când trompa lui Eustachio (tubul care conectează urechea medie de faringe) este blocată, lichidul se colectează în spatele timpanului, apar bacteriile provocând durere și infecție.
Cauzele de apariție a otitei interne nu sunt pe deplin cunoscute, aceasta fiind legată, în trecut, de infecțiile virale.
Simptomele de otită
Simptomele otitei externe includ:
- roșeață;
- umflături;
- febră;
- durere sau disconfort în ureche;
- puroi;
- mâncărime;
- drenaj excesiv de lichide;
- auzul înfundat sau redus.
Simptomele asociate cu infecții ale urechii externe
- dureri de urechi;
- iritabilitate;
- dificultatea de a dormi;
- febra;
- puroi în ureche;
- sângerare din urechi;
- pierderea echilibrului;
- probleme cu auzul;
- greață și vărsături;
- diaree;
- scăderea poftei de mâncare;
- congestie. Citește mai departe AICI.
Sinuzita - cauze, simptome, tratament
Sinuzita semnifică inflamația sinusurilor nazale, ca o consecință a unei răceli, a unei alergii sau a unui blocaj la nivelul sinusurilor. Această inflamație poate cauza o suprainfectare virală, bacteriană sau fungică.
Sinusurile responsabile pentru apariția sinuzitei sunt cele paranazale, aflate în jurul ochilor și a nasului.
În funcție de modul apariției, dar și de durata simptomatologiei, sinuzita se împarte în trei mari categorii:
- sinuzita acută, apare brusc, ca urmare a unei răceli, are o durată de maximum o lună și este, în general, de cauză virală sau bacteriană,
- sinuzita subacută, se situează între sinuzita acută și ca cronică, având o durată de 1-3 luni;
- sinuzita cronică are o durată de peste 3 luni, este de cauză bacteriană sau fungică și are nevoie de o schemă medicală complexă pentru vindecare.
Factorii de risc pentru apariția sinuzitei sunt:
- fumatul, atât activ, cât și pasiv;
- prezența polipilor;
- imunosupresia, atât din cauza unor patologii, cât și de natură medicamentoasă;
- schimbări bruște de altitudine - zbor sau scufundări;
- expunere excesivă la factori poluanți;
- infecțiile dentare;
- astmul și infecții ale căilor respiratorii superioare;
- fibroza chistică.
În ceea ce privește simptomatologia, aceasta este similară în ambele cazuri, îngreunând procesul respirator. Cele mai des întâlnite simptome sunt:
- secrețiile nazale;
- inflamația, sensibilitatea accentuată și chiar durerea la nivelul nasului, în jurul ochilor șu la nivelul capului;
- congestie nazală;
- alterarea mirosului și gustului;
- presiune și durere la nivelul urechilor;
- durere de dinți și maxilar;
- febră;
- tuse și durere în gât;
- respirație urât mirositoare;
- oboseală.
Tratmentul în cazul sinuzitei poate fi simptomatic, cu scopul reducerii manifestărilor clinice, dar și curativ, cu scopul înlăturării cauzelor care au dus la dezvoltarea acesteia. În schema terapeutică sunt incluse:
- spray-uri cu apă de mare;
- decongestionante;
- analgezice;
- corticosteroizi;
- tratament antibiotic;
- antihistaminice;
- imunoterapie, aplicabilă în cazul alergiilor;
- tratament chirurgical, notează Mayo Clinic
Vezi și: Polipii nazali, cauze și tratament. Pot duce la complicații grave
