De ce nu trebuie să intrăm în panică la episoadele febrile ale copiilor. Când este indicat să ne prezentăm la medic în cazul febrei la copii.
Febra, în sine nu este o boală, ci este modul natural al corpului de a răspunde la infecții, leziuni sau inflamații. Febra se împarte pe trei grade: moderată (37,5 - 38,5 grade Celsius), mare (38,5 - 39.4) și foarte mare (39,5 și peste).
De-a lungul vieții ne putem confrunta cel puțin o dată cu un episod febril, însă nu trebuie să intrăm în panică. Medicul pediatru Ilinca Tranulis a explicat, la Antena 1, ce ave, de făcut sau nu în cazul febrei, dar și când este cazul să ne prezentăm cu cei mici la medic.
”Cred că ține mult de noroc. Nu avem ce face, când este să ne întâlnim cu un virus, cel mai probabil copiii noștri îl vor integra în organism, iar organismul va reacționa, cel mai frecvent cu febră”, a explicat medicul pediatru Ilinca Tranulis, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
De altfel, specialistul susține că febra este principalul simptom în toate infecțiile, aceasta fiind cea mai mare grijă a părinților.
”Mulți se tem de episoadele acestea de febră. Ce trebuie să știe din start? Că este un mod natural de a răspunde corpul la acțiunea acestor microbi, că este bine că organismul răspunde și se luptă în felul acesta cu microbii.
Nu trebuie să scădem febra. Cazurile în care febra ajunge la valori foarte mari, 40 sau peste 41 de grade, sunt extrem, extrem de rare, chiar și acelea nu au niciun fel de urmări în timp.
Grija mare legată de febră este apariția convulsiilor febrile. Cred că mulți părinți au o frică de aceste convulsii febrile, care, când auzim de ele, ne gândim la epilepsie.
Convulsiile febrile sunt rare, apar doar la aproximativ 5% dintre copii. Știm de ele, nu lasă sechele pe termen lung, deci nu trebuie să fie grija noastră”, a mai spus medicul, subliniind că ”afectarea neurologică nu există. Ele sunt impresionante pe moment, apoi, în câteva ore, copilul își revine și nu mai are nicio urmare a lor”.
”Lăsați corpul să lupte, lăsați febra să acționeze, pentru că febra încetinește înmulțirea microbilor. Și atunci, cel mai probabil, vindecarea se va întâmpla puțintel mai repede. Tratăm febra atunci când copilul este foarte deranjat de ea, când îl doare capul, când are dureri musculare, când are o stare foarte, foarte proastă, atunci îl ajutăm.
Îi susținem organismul să se lupte cu microbii, dându-i lichide, ținându-l îmbrăcat subțire, fără să îl trimitem la grădiniță sau la școală și lăsându-l să se odihnească”, a mai spus medicul.
În principiu, trebuie să observăm valorile febrei, cel mai probabil în primele două zile sunt valori mai mari și episoade de febră mai dese. Deja în a treia zi, dacă este vorba de o viroză banală, febra apare mai rar, valorile sunt mai mici și scad mai rapid.
”Virozele, de obicei, au cam trei zile de febră. Anumite viroze, cum este gripa, pot avea spre 5 zile de febră, dar dacă vedem că starea copilului este bună, că între episoadele de febră își revine, că bea lichide, că nu este extrem de somnolent sau extrem de agitat, putem să stăm liniștiți.
Dacă apar alte simptome pe lângă febră, deci febra în sine nu ar trebui să fie motiv de mers la medic, decât dacă nu o putem scădea cu antitermice. Dacă apare o respirație șuierătoare, o tuse foarte accentuată, o erupție pe piele, sensibilitate la lumină, atunci mergem la spital, nu doar pentru febră”, a mai spus medicul.
În ceea ce privește modul în care se măsoară temperatura, având în vedere varietatea de dispozitive, aceasta se face intrarectal la bebeluși și copiii foarte mici, la axilă, în cazul copiilor mai mari. ”Există și termometre de măsurat la frunte, în ureche, foarte rapide, dar din păcate dau și multe erori”, a subliniat medicul.
Vezi și: Febra, valorile care ridică probleme. De ce ne simțim calzi, dar nu avem temperatură
Febra este semnalul pe care organismul luptă prin activarea sistemului imunitar și poate fi de durată redusă (acută) sau mare, când depășește 14 zile (cronică).
Cele mai frecvente cauze ale febrei acute sunt:
- infecțiile respiratorii
- gastroenterita
- anumite infecții bacteriene, de obicei ale urechii
- infecții ale tractului urinar
- infecții sinusale
- pneumonie.
Cauze mai puțin frecvente sunt:
- infecții bacteriene ale pielii
- infecții ale articulațiilor
- encefalita
- boala Kawasaki
- insolația sau șocul termic
- boli reumatice
- reacția la anumite vaccinuri
- reacția alergică la medicamente și alimente.
Cele mai frecvente cauze ale febrei cronice sunt:
- infecția virală prelungită
- infecții virale recidivante
- boli infecțioase: hepatita, sinuzita, pneumonie, abcese abdominale, infecții ale tractului digestiv,
infecții ale oaselor, infecții cardiace, tuberculoza
- boli neinfecțioase: boala inflamatorie intestinală, artrita idiopatică juvenilă, lupus, artrita reumatoidă, cancer (leucemie sau limfom).
Simptome
Anumite simptome sunt un semnal de alarmă:
- letargie sau apatie
- stare generală alterată
- dificultate în respirație
- sângerarea la nivelul pielii
- plâns continuu
- iritabilitate
- durere de cap
- gât înțepenit
- febră mai lungă de 5 zile.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Sarcina și nașterea reprezintă unele dintre cele mai frumoase momente din viața unei femei.
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Această boală este extrem de contagioasă. Se transmite pe calea aerului, și chiar, și de la câini și pisici.
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
Concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice au fost descoperite în placenta copiilor născuţi prematur.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Semnal de alarmă cu privire la tendinţa părinţilor de evitare a vaccinării copiilor.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
