Derularea nesfârșită a videoclipurilor scurte pe platformele sociale este asociată cu probleme de atenție, impulsivitate, stres și chiar modificări observabile la nivel cerebral, arată una dintre cele mai ample analize realizate.
De ani de zile, discuțiile despre efectele rețelelor sociale s-au concentrat aproape exclusiv pe numărul de ore petrecute în fața ecranului. Însă un nou studiu publicat în revista European Child & Adolescent Psychiatry mută atenția asupra unui aspect mai puțin discutat: modul în care sunt construite platformele de videoclipuri scurte.
Cercetătorii de la Universitatea din Bayreuth, Germania, au analizat dacă algoritmii, recomandările personalizate și mecanismul de „scroll infinit” pot influența dezvoltarea cognitivă și emoțională a adolescenților și tinerilor adulți.
„Am vrut să înțelegem rolul jucat de designul platformei, de rutinele de utilizare și de mecanismele algoritmice”, explică Marlene Ebster, autoarea principală a studiului, conform Medical Xpress.
Analiza a respectat standardele internaționale PRISMA și Cochrane, considerate printre cele mai riguroase metode de evaluare a dovezilor științifice.
Cercetătorii au examinat aproximativ 1.500 de seturi de date publicate între 2015 și 2025, iar în evaluarea finală au inclus 42 de studii care au cuprins aproape 47.000 de participanți.
Vârsta medie a participanților a fost de 16,8 ani.
Pentru evaluarea calității dovezilor a fost utilizat sistemul GRADE, un instrument recunoscut la nivel internațional în medicina bazată pe dovezi.
Autorii au definit drept „utilizare intensivă” folosirea platformelor de videoclipuri scurte timp de cel puțin patru ore zilnic.
Însă nu doar durata contează.
Un aspect esențial identificat de studiu este utilizarea „nestructurată”, adică acele momente în care tinerii intră spontan pe platforme și continuă să deruleze fără un scop clar sau fără o limită stabilită.
Acest tip de consum apare frecvent înainte de culcare, în timpul studiului sau în momentele în care atenția ar trebui să fie concentrată asupra altor activități.
Rezultatele au evidențiat asocieri consistente între utilizarea intensivă și nestructurată a videoclipurilor scurte și mai multe probleme neurocognitive și emoționale.
Printre acestea se numără:
Cercetătorii subliniază că efectele identificate au fost, în general, de intensitate ușoară până la moderată, însă ele au apărut în mod repetat în numeroase studii analizate.
Poate cel mai intrigant rezultat vine din studiile care au utilizat imagistică cerebrală și electroencefalografie (EEG).
Acestea au sugerat posibile corelații între utilizarea intensivă a platformelor și modificări ale materiei cenușii, precum și schimbări în sincronizarea semnalelor neuronale.
Autorii avertizează însă că aceste observații nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Cu alte cuvinte, cercetarea nu poate spune încă dacă videoclipurile scurte produc aceste modificări sau dacă tinerii care au anumite caracteristici neurobiologice sunt mai atrași de astfel de platforme.
Totuși, datele ridică întrebări importante despre impactul pe termen lung al unui mediu digital construit pentru a menține atenția utilizatorului cât mai mult timp posibil.
Specialiștii explică faptul că persoanele sub 25 de ani traversează încă etape importante de dezvoltare cerebrală.
Regiunile implicate în controlul impulsurilor, luarea deciziilor și autoreglarea emoțională continuă să se maturizeze în această perioadă.
În acest context, expunerea constantă la fluxuri rapide de conținut, recompense imediate și recomandări algoritmice extrem de personalizate ar putea influența modul în care funcționează atenția și mecanismele de autocontrol.
Autorii studiului au identificat și factori care pot proteja tinerii de efectele negative.
Printre cei mai importanți se numără:
„Este deosebit de important să nu lăsăm tinerii pe cont propriu, ci să îi încurajăm să interacționeze în mod conștient cu ofertele digitale”, subliniază Marlene Ebster.
Concluzia studiului este una nuanțată și diferită de recomandările clasice care se rezumă la reducerea timpului petrecut online.
Potrivit autorilor, cheia nu este doar numărul de minute petrecute pe telefon, ci modul în care sunt utilizate platformele și felul în care acestea sunt proiectate pentru a capta atenția.
Cercetătorii cer dezvoltarea unor măsuri de protecție pentru grupurile vulnerabile și susțin că viitoarele studii ar trebui să investigheze mai profund efectele designului digital asupra sănătății mintale.
Într-o lume în care videoclipurile de câteva secunde au devenit una dintre principalele forme de consum media pentru generațiile tinere, întrebarea nu mai este doar cât timp petrecem online, ci ce face acel timp cu creierul nostru.
