De la înot sau plimbările în natură până la pictură, voluntariat sau alte activități creative, hobby-urile nu mai sunt privite doar ca o metodă de a umple timpul liber, ci pot susține sănătatea mintală. Iată cum îți poți alege corect hobby-ul.
Ce faci în timpul liber ar putea avea un impact mai mare asupra sănătății decât ai fi crezut. În ultimii ani, conceptul de „prescriere socială” a început să fie folosit în sistemele medicale pentru a-i îndruma pe oameni către activități non-medicale care le pot susține starea de bine.
Nu este vorba despre o rețetă clasică și nici despre înlocuirea tratamentului medical. În schimb, un medic sau un alt profesionist din domeniul sănătății poate recomanda unei persoane să participe la activități comunitare care includ mișcare, natură, artă, socializare sau voluntariat.
Ideea este simplă: sănătatea nu înseamnă doar medicamente și consultații. Felul în care ne petrecem timpul, oamenii cu care interacționăm și activitățile care ne oferă un scop pot conta, la rândul lor, pentru starea noastră fizică și psihică.
În Marea Britanie, prescrierea socială este deja mai bine integrată în sistemul de sănătate, iar în Statele Unite unele companii de asigurări au început, de asemenea, să se implice în astfel de programe.
Dar nu trebuie să aștepți o recomandare medicală pentru a-ți găsi un hobby.
Pentru Amanda, un hobby a devenit mult mai mult decât o activitate de weekend.
În 2020, femeia și-a pierdut mama, soțul, locul de muncă și, în același timp, viața obișnuită de dinaintea pandemiei. În acel an a fost diagnosticată cu tulburare depresivă majoră.
„Viața mea se afunda tot mai adânc și mai adânc”, povestește ea, conform The Guardian.
Pe lângă tratamentul cu antidepresive, Amanda a primit și ceea ce se numește o „prescripție socială”, recomandarea de a participa la o activitate non-medicală, bazată pe comunitate.
Locuind în apropiere de Devon, în Anglia, femeia devenise curioasă în legătură cu înotul în mare. Citise despre posibilele beneficii ale acestei activități și observase femei care intrau în apă pe plaja locală chiar și în timpul sezonului rece.
Când i-a spus asistentei de sănătate mintală că ar vrea să încerce, aceasta i-a recomandat programul „Chill Therapy”, un curs de opt săptămâni în cadrul căruia Amanda a învățat tehnici de înot, plutire și respirație, dar și cum să capete încredere pentru a intra în siguranță în apele deschise.
Șase ani mai târziu, înotul în mare a devenit pentru ea o strategie la care apelează atunci când se simte stresată.
„Mă revigorează și mă face să simt că pot face față oricărei situații”, spune Amanda. „Sinceră să fiu, nu mai pot trăi fără asta.”
Între timp, a ajuns la cea mai mică doză de antidepresiv și și-a făcut numeroși prieteni prin intermediul activității.
„Mă simt revigorată atât fizic, cât și sufletește”, spune ea.
Povestea ei nu demonstrează că un hobby poate vindeca depresia și nici că tratamentul medicamentos poate fi abandonat. Arată însă cum o activitate care are sens pentru o persoană poate deveni o componentă importantă a rutinei și a recuperării sale.
Primul pas este să te întrebi ce ai vrea să se schimbe în starea ta de bine.
Te simți obosit, lipsit de energie sau abătut? Activitățile fizice ar putea fi o alegere bună. Cercetările au asociat exercițiile fizice cu îmbunătățirea stării de spirit, iar unele studii au analizat în mod specific legătura dintre înotul în mare și reducerea simptomelor depresive.
Există și o explicație fiziologică. Activitatea aerobică poate influența substanțe implicate în reglarea dispoziției, inclusiv endorfinele și serotonina.
Dacă activitatea are loc în natură, poate exista un beneficiu suplimentar. Timpul petrecut în spații naturale a fost asociat în cercetări cu niveluri mai reduse de cortizol, hormon implicat în răspunsul organismului la stres.
Asta nu înseamnă că trebuie să te arunci în mare pentru a te simți mai bine. O plimbare prin parc, drumețiile, grădinăritul sau ciclismul pot fi alternative mai accesibile.
Simți că ai mintea obosită după ore întregi petrecute în fața calculatorului sau a telefonului?
Natura ar putea fi una dintre variantele care merită încercate.
O explicație este oferită de Teoria Restaurării Atenției, potrivit căreia mediile naturale pot ajuta la refacerea resurselor mentale consumate.
Natura oferă ceea ce cercetătorii numesc o „fascinație blândă”: lucruri precum mișcarea frunzelor, sunetul apei, norii sau cântecul păsărilor ne atrag atenția fără să ne solicite în același mod în care o fac notificările, mesajele sau sarcinile de la serviciu.
Acest mecanism ar putea explica de ce timpul petrecut în natură a fost asociat cu îmbunătățirea unor aspecte ale atenției și funcțiilor executive.
Uneori, „hobby-ul” potrivit poate fi atât de simplu încât nici măcar nu pare un hobby: o plimbare regulată într-un parc, îngrijirea plantelor sau o excursie în natură.
Pictura, desenul, muzica, dansul, fotografia, ceramica sau alte activități creative pot avea un rol important în sănătatea mintală.
Holly Jacobson, CEO al organizației non-profit Path With Art din Seattle, explică faptul că arta poate crea o experiență comună și îi poate ajuta pe oameni să iasă din izolare și să intre într-o stare de „flux”, acel moment în care suntem atât de absorbiți de ceea ce facem încât pierdem temporar noțiunea timpului.
Un studiu de mici dimensiuni realizat în cadrul Path With Art a identificat îmbunătățiri semnificative statistic ale bunăstării mentale și eficacității participanților, precum și o reducere a sentimentului de singurătate.
Alte cercetări de mici dimensiuni au indicat că pictura poate reduce anxietatea, iar activitățile artistice au fost asociate cu scăderea nivelului de cortizol după aproximativ 45 de minute de practică.
Important este însă să nu transformi hobby-ul într-un examen.
Nu trebuie să pictezi ca un artist, să dansezi perfect sau să croșetezi impecabil. Beneficiul poate veni tocmai din proces, nu din rezultat.
Poate cea mai importantă regulă este și cea mai simplă: nu orice activitate bună pentru sănătate este bună pentru tine.
Unii oameni adoră alergarea. Alții o detestă. Unii se relaxează tricotând, în timp ce pentru altcineva această activitate poate deveni rapid frustrantă.
Cercetările privind motivația arată că avem mai multe șanse să continuăm o activitate atunci când există motivație intrinsecă, adică atunci când o facem pentru că ne place, ne interesează sau ne oferă satisfacție, nu doar pentru o recompensă externă.
De exemplu, dacă începi să alergi exclusiv pentru a slăbi, este posibil să renunți atunci când rezultatele nu apar suficient de repede. Dacă însă descoperi că îți place senzația de după alergare, că te bucuri de traseu sau că îți place comunitatea din jurul activității, motivația poate deveni mai puternică.
Amanda a descoperit exact acest lucru.
Nu a început să înoate în mare pentru că cineva i-a spus că „trebuie să facă sport”. Era pur și simplu curioasă și atrasă de ideea de a încerca.
Chiar și atunci când nu a putut intra în apă timp de doi ani, în perioada în care aștepta o operație de înlocuire a șoldului, își imagina că este în valuri alături de prietenii ei.
Spune că această imagine o înveselea întotdeauna.
În cadrul prescrierii sociale, există profesioniști numiți „link workers”, care îi ajută pe oameni să identifice activități potrivite pentru ei.
Aceștia nu le spun pur și simplu oamenilor ce să facă. Îi ajută să descopere ce îi interesează, ce le place și ce le oferă un sentiment de scop.
Unii sunt instruiți în interviul motivațional, o tehnică de comunicare centrată pe persoană și susținută de dovezi, care îi ajută pe oameni să-și clarifice propriile motive pentru schimbare.
Dr. Tim Anstiss, medic implicat în dezvoltarea unui astfel de program de formare, recomandă întrebări precum: Cum s-ar putea schimba viața ta dacă te-ai alătura acelui grup? Cine sau ce conferă vieții tale sens și scop?
Răspunsurile pot fi surprinzătoare.
Poate descoperi că nu ai nevoie de un abonament scump la sală, ci de un grup de dans. Sau că nu vrei să alergi, dar ți-ar plăcea să faci drumeții. Poate că pictura te atrage mai mult decât orice formă de sport sau că voluntariatul îți oferă sentimentul de utilitate pe care îl cauți.
Dr. Ivory Rose, terapeut ocupațional din California și coordonatoare în cadrul Social Prescribing USA, atrage atenția că activitățile de agrement sunt adesea printre primele lucruri pe care oamenii le abandonează atunci când se confruntă cu o boală sau cu un program foarte aglomerat.
„Activitățile de agrement reprezintă o parte foarte importantă a sănătății noastre, dar sunt adesea uitate în fața unei boli sau a unui program încărcat”, explică ea.
Rose încearcă să restabilească această legătură punându-le pacienților întrebări aparent simple: Ce îți plăcea să faci în trecut și nu ai mai făcut de ceva vreme? Ce este important pentru tine să poți face?
Poate că răspunsul se află chiar acolo, într-o activitate abandonată în urmă cu ani.
Cel mai important lucru este să începi.
Nu trebuie să te hotărăști imediat că vei practica aceeași activitate pentru următorii zece ani. Poți testa o clasă de dans, o ședință de pictură, o plimbare într-un grup, grădinăritul, înotul sau voluntariatul.
Dacă nu îți place, încerci altceva.
Pentru că un hobby sănătos nu este neapărat cel care arată cel mai bine pe hârtie. Este cel la care te întorci cu plăcere.
Iar atunci când o activitate îți pune corpul în mișcare, îți oferă contact cu natura, îți stimulează creativitatea sau te conectează cu alți oameni, poate deveni mai mult decât o metodă de a-ți ocupa timpul liber: poate fi una dintre piesele care contribuie la o viață mai echilibrată.
Bineînțeles, hobby-urile nu înlocuiesc tratamentul medical sau psihologic atunci când există o afecțiune. Însă, alături de îngrijirea medicală potrivită, activitățile care ne aduc plăcere, sens și conexiune pot avea un loc important în sănătatea și bunăstarea noastră.
