Ora de iarnă se schimbă, de fiecare dată, în ultimul weekend din luna octombrie, atunci când în noaptea de sâmbătă spre duminică dăm ceasul cu o oră înapoi. Anul acesta schimbarea se produce în noapte de...
În acest an, în noaptea de 30 spre 31 octombrie, ora 04.00 va deveni ora 03.00. Practic dăm ceasul înapoi cu o oră. Schimbarea orei de iarnă vine, însă, în contextul în care planurile Uniunii Europene de a renunța complet la ora de vară au fost în zadar până acum. 2021 an ar fi trebuit, în teorie, să fie ultimul în care țările europene trec la ora de iarnă, însă după toate discuțiiile la nivel european, planul de renunțare la schimbarea orei nu a fost încă adoptat.
Practic, anul acesta ziua de 31 octombrie 2021 va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă zi din an.
Dar această lungire a zilei nu e deloc benefică, așa cum s-ar crede. Ea se suprapune peste trecerea la sezonul rece, care înseamnă acomodarea la temperaturi mai joase și la zile cu mai puțină lumină naturală.
Cele mai frecvente reacții sunt oboseala accentuată, irascibilitate, anxietate, tulburări de somn, nivel crescut de stres, lipsă de energie, disconfort general, dureri de cap și chiar dereglări hormonale.
Pe lângă modificările de somn, unele persoane pot suferi de astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului.
Medicii spun că avem nevoie de o perioadă de circa 2 săptămâni pentru a ne adapta la ora de iarnă.
„Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile. Particularitățile fizice și psihice individuale influențează, însă, modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienți ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni”, a arătat conf univ dr Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, EXCLUSIV la DC Medical.
El spunea că, chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră, „abia de luni se vor simți efectele”. „Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid”, punctează dr Ciuhodaru. El arată că, mai exact:
1.Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
2. Totodată crește riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi și la cei vulnerabilități psihoemoționale.
„Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a) cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere și ideație suicidară.
Reamintim că sub aceasta simptomatologie se pot ascunde și alte cauze și de aceea este bine sa fiți evaluați corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic”, a explicat dr Tudor Ciuhodaru.
Schimbarea anuală a ceasului din octombrie aduce o creștere de aproximativ 20 de accidente rutiere pe zi în care cineva este rănit, potrivit unor cercetări recente. Analiza datelor poliției britanice realizată pe șase ani arată că în cele două săptămâni de după ce ceasurile se dau înapoi cu o oră, există în medie cu 278 mai multe coliziuni cu vătămare corporală decât în cele două săptămâni dinaintea schimbării orei. Trei sferturi din coliziunile suplimentare apar după-amiaza, pentru că se întunecă mai repede după ce dăm ceasurile înapoi. Analiza realizată de RAC Foundation mai arată și că răcirea vremii în această perioadă a anului ar putea fi, de asemenea, un factor semnificativ.
Joseph Gannon spune că de vină pentru accidente ar fi faptul că nivelurile de melatonină o iau razna. „Melatonina, la majoritate oamenilor, este produsă la maximum de la 8.00 până la 15.00 – 16.00, și apoi începe să scadă. Dacă dați puneți ceasurile înapoi, induceți mai multă somnolență mai devreme, de la prânz spre seară”.
Așadar, deși am putea să ne credem mai odihniți, știind că avem o oră suplimentară de stat în pat, merită să fim precauți pe drumuri seara, când suntem predispuși la o scădere a timpilor de reacție.
România a început să folosească ora de iarnă în 1931. Până în 1998, trecere la ora de iarnă se făcea, inițial, în ultimul weekend din septembrie. Termenul a fost atunci modificat, de aceea acum trecerea la orarul de iarnă se face în ultimul weekend din octombrie.
În prezent, 70 de țări din Europa și America dau ceasurile cu o oră înapoi în aceeași noapte.
Există, însă, și țări care au renunțat la această metodă, pentru a nu-și mai stresa pe cetățeni. Rusia și Ucraina nu mai aplică regula încă din 2011, iar Georgia și alte state din Asia Centrală au renunțat încă din anii 2000 la schimbarea orei.
Află de ce nu este recomandat să ții paharul de vin de cupă.
Ai șters vreodată telefonul cu spirt? Ce urmează să afli s-ar putea să te șocheze.
Un studiu kenyan testează trei tipuri de etichete de avertizare pe alimente.
Warren Buffett - lecțiile unui miliardar despre adevărata fericire. Cele 5 lucruri pe care trebuie să le cumperi ca să fii fericit.
