Trecerea la ora de iarnă în 2019 se va face în noaptea dintre sâmbătă (26 octombrie) spre duminică (27 octombrie), când ora 04.00 va deveni ora 03.00. Această oră...
Trecerea la ora de iarnă de la noapte înseamnă că la ora 04.00 dimineața, vom da ceasurile înapoi cu o oră. Dar în curând s-ar putea renunța la această modificare a orei, care are loc de două ori pe an, la sfârșitul primăverii și la sfârșitul toamnei. În martie anul acesta, Parlamentul European a votat în favoarea eliminării permanente a timpului de vară (DST). Dacă legea intră în vigoare, 2021 poate fi ultima dată când statele membre ale UE și țările afiliate vor mai aplica modificarea ceasului sezonier.
Fiecare stat membru are timp până în aprilie 2020 să decidă dacă rămâne permanent la „ora de vară" (DST) sau își dă ceasul înapoi o ultimă dată la ora standard permanentă, cunoscută și sub denumirea de „ora de iarnă".
În spatele acestei decizii au fost două argumente principale: în primul rând că modificările orare provoacă de fiecare dată o bulversare a tot ce însemană transporturi (aeriene, terestre, navale), spre exemplu, apoi și că efectele acestei modificări asupra sănătății oamenilor sunt, de fapt, nefaste.
Cu toții avem nevoie de un somn bun. Ajută la formarea de noi căi în creier, astfel încât să putem păstra mai multe informații, este esențial pentru „reparații" fizice și vindecare, și ne face să ne simțim mai productivi. Nu există o senzație mai plăcută decât să te trezești fresh și odihnit, și să întinzi brațele, ca într-o reclamă la cafea.
Și totuși, de două ori pe an, în fiecare an, modele noastre de somn sunt brusc modificate. La noapte trecem de fapt la ora de iarnă, ceea ce înseamnă, măcar teoretic, că vom dormi mai mult cu o oră. Dar asta nu e bine pentru toți.
Joseph Gannon, fiziolog-șef la o Clinică a Tulburărilor de Somn a explicat, pentru The Telegraph, că schimbarea bruscă a orei poate fi un motiv de îngrijorare, deși în principal pentru persoanele cu condiții de sănătate subiacente. „Dacă sunteți sănătoși, dormiți bine și sunteți tineri, nu sunt prea multe consecințe", spune el. „Persoanele pe care le poate afecta sunt cele care sunt deja lipsite de somn, în special în condiții precum apneea în somn", dar și persoanele matinale, care se vor forța practic să doarmă mai mult.
Există, de asemenea, dovezi care arată că nu doar matinalii vor avea de suferit de pe urma somnului prelungit de la noapte. De la accidentele de mașină până la infarct și dureri cumplite de cap, o oră de somn forțat în plus în ceasurile organismului ne poate afecta sănătatea și bunăstarea.
Schimbarea anuală a ceasului din octombrie aduce o creștere de aproximativ 20 de accidente rutiere pe zi în care cineva este rănit, potrivit unor cercetări recente. Analiza datelor poliției britanice din ultimii șase ani arată că în cele două săptămâni de după ce ceasurile se dau înapoi cu o oră, există în medie cu 278 mai multe coliziuni cu vătămare corporală decât în cele două săptămâni dinaintea schimbării orei. Trei sferturi din coliziunile suplimentare apar după-amiaza, pentru că se întunecă mai repede după ce dăm ceasurile înapoi. Analiza realizată de RAC Foundation mai arată și că răcirea vremii în această perioadă a anului ar putea fi, de asemenea, un factor semnificativ.
Joseph Gannon spune că de vină pentru accidente ar fi faptul că nivelurile de melatonină o iau razna. „Melatonina, la majoritate aoamenilor, este produsă la maximum de la 8.00 până la 15.00 – 16.00, și apoi începe să scadă. Dacă dați puneți ceasurile înapoi, induceți mai multă somnolență mai devreme, de la prânz spre seară”.
Așadar, deși am putea să ne credem mai odihniți, știind că avem o oră suplimentară de stat în pat, merită să fim precauți pe drumuri seara, când suntem predispuși la o scădere a timpilor de reacție.
Un studiu din 2012 realizat de cercetători de la Universitatea Birmingham din Alabama, a sugerat că atacurile cardiace – cazurile de infarct - au crescut după trecere ala ora de iarnă din cauza schimbării ritmului circadian și chiar a unui mic șoc pentru sistemul imunitar.
„Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional", a confirmat conf univ dr Tudor Ciuhodaru.
Citește și: Ora de iarnă, ce riscăm? Un medic explică: cum ne adaptăm schimbării
Să te trezești în întuneric și să pleci de la muncă pe întuneric te poate afecta. Un studiu realizat de The Weather Channel și YouGov în 2014 a arătat că una din trei persoane din Marea Britanie suferă de tulburare afectivă sezonieră (SAD), adesea cunoscută sub numele de „depresie de iarnă".
Simptomele pot include anxietate, senzația că vrei să plângi, o stare de spirit scăzută persistentă, pierderea interesului pentru activitățile normale și lipsa de poftă sexuală. Conform studiului, femeile au un risc cu 40% mai mare să prezinte astfel de simptome, decât bărbații.
"Femeile sunt diagnosticate cu această condiţie mult mai frecvent, în procent de 70-80%, decât bărbaţii, iar patologia este mult mai des întâlnită la adulţii tineri (în jurul vârstei de 30 de ani), deşi poate apărea la orice vârstă. Istoricul familial este, de asemenea, un factor ce poate creşte riscul de tulburare afectivă sezonieră", consideră medicul psihiatru Petronela Nechita, de la Institutul Socola, din Iași.
Citește și: Sezonul rece duce la creşterea afecţiunilor psihice. Nu trebuie să ignori
Un alt studiu efectuat în Danemarca a constatat o creștere cu 8 procente a diagnosticelor de depresie în luna de după trecere ala ora de iarnă.
Citește și: Depresia de iarnă, cum o combați
Joseph Gannon nu consideră acest lucru surprinzător: „Ceea ce se întâmplă este că majoritatea oamenilor nu au parte de suficientă lumină solară. În mod obișnuit, acestea tind să fie legate de munca la birou, spre deosebire de cei care muncesc în aer liber. "
El a adăugat că există cercetările care indică faptul că tulburările afective sezoniere sunt declanșate de un cumul de factori, în acest moment al anului.
"Vremea este mai aspră, ploioasă, un pic mai gri, sunt temperaturi mai joase și lumina soarelui e redusă, ceea ce poate avea impact asupra SAD." „Cei care în general au un somn bun au o dispoziție mult mai bună", crede Gannon.
Durerile de cap de tip cluster (cefalee cluster) sunt una dintre cele mai dureroase afecțiuni cunoscute, iar femeile care suferă de ele descriu durerea ca fiind mai rea decât nașterea. E ca și cum cineva te-ar înjungia într-o parte a capului, o durere penetrantă. Pentru cei care suferă de ele, această perioadă a anului poate fi deosebit de dificilă, deoarece ele pot fi declanșate de schimbările meteorologice și de sezon.
Ți s-a spus să nu mănânci înainte de operație? S-ar putea să fi fost degeaba. Uite ce s-a descoperit.
Află de ce nu ar trebui să mai păstrezi roșiile în frigider. Uite cum să le depozitezi corect pentru a te bucura de aroma lor naturală.
De ce ar trebui să pui orez în dulap. 6 lucruri utile pe care le poți face cu orezul.
Ce este niacina și la ce ajută, de fapt? Este adevărat că poate crește riscul de boli de inimă?
De ce ar trebui să-ți bagi picioarele în apă cu sare cel puțin o dată pe săptămână. Cele 5 efecte uimitoare de care trebuie să afli.
