Te-ai trezit cu poftă de ceva anume? Creierul tău ar putea „gusta” mâncarea înainte să o mănânci. Ce se întâmplă în minte când ți-e foame?

Ți s-a întâmplat să intri într-un supermarket doar pentru câteva cumpărături și să ieși cu dulciuri, produse de patiserie sau gustări pe care nici nu intenționai să le cumperi? Nu este doar lipsă de voință. 

Când suntem flămânzi, nu doar că ni se pare mâncarea mai atractivă, ci creierul nostru poate începe să construiască o experiență aproape completă a mesei înainte să mâncăm efectiv.

Cercetări recente arată că poftele alimentare pot modifica ceea ce specialiștii numesc „ochiul minții”, capacitatea noastră de a crea imagini mentale. Iar această imagine nu este doar vizuală. Creierul poate recrea senzații precum gustul unei cafele, aroma unei cine calde sau senzația unei prăjituri crocante.

Mâncarea este o experiență multisenzorială: începe cu ceea ce vedem, continuă cu mirosul, apoi cu gustul și textura. Toate aceste informații sunt stocate în creier și pot fi reactivate mai târziu.

Așa se explică de ce uneori doar gândul la un aliment poate declanșa o poftă puternică.

Experimentul care a arătat cum „mănâncă” mintea înaintea corpului

Pentru a înțelege mai bine acest mecanism, cercetătorii de la Universitatea din Otago au urmărit 60 de persoane în două situații diferite.

Participanții au postit peste noapte. Într-o sesiune au fost testați când încă le era foame, iar în alta după ce au primit un mic dejun consistent, conform Medical Xpress.

Apoi au privit imagini cu diferite alimente și au primit o sarcină interesantă: să își imagineze fie gustul, fie textura acelor produse.

Cercetătorii au analizat cât de ușor puteau oamenii să creeze aceste imagini mentale, cât de rapid apăreau și cât de intense erau.

Rezultatul a fost surprinzător: foamea a amplificat în special imaginile mentale legate de gust.

Când participanții erau flămânzi, le era mai ușor să își imagineze aroma alimentelor, să simtă mental că le consumă și chiar să descrie o plăcere mai mare asociată cu acea experiență imaginară.

Cu alte cuvinte, foamea nu doar spune creierului „caută mâncare”, ci poate transforma mâncarea imaginată într-o experiență mult mai vie.

De ce o dietă strictă poate face poftele și mai puternice

Descoperirea explică și de ce uneori este atât de greu să ignorăm o poftă alimentară.

Atunci când restricționăm foarte mult mâncarea, iar foamea crește, creierul poate intensifica reprezentarea alimentelor dorite. Ciocolata, pizza sau desertul preferat nu mai sunt doar niște imagini, pot deveni aproape o experiență senzorială anticipată.

Creierul „rulează” un fel de simulare: îți imaginezi gustul, textura, mirosul și satisfacția.

Acest mecanism poate face ca tentația să pară mai puternică decât este în realitate.

Surpriza studiului: textura câștigă în fața gustului

Una dintre cele mai neașteptate observații a fost că oamenii își imaginau, în general, mai ușor textura alimentelor decât gustul sau aroma lor.

De exemplu, era mai simplu să își imagineze senzația unei alimente crocante sau cremoase decât exact combinația de arome.

Descoperirea este interesantă deoarece senzațiile de miros și gust sunt considerate printre cele mai dificil de recreat mental. Spre deosebire de imagini vizuale sau sunete, acestea sunt mai greu de accesat prin memorie.

Totuși, în cazul alimentelor, ele au un rol major.

Poate imaginația să schimbe cât de mult îți place un aliment?

Cercetătorii au vrut să afle și altceva: dacă ne imaginăm în mod repetat că mâncăm un anumit aliment, acesta devine mai puțin atractiv?

Într-un alt experiment, participanții au fost rugați să își imagineze de mai multe ori gustul sau textura unui aliment.

Rezultatul a fost interesant: după repetare, alimentul imaginat părea mai puțin atrăgător.

Însă exista o limită. Când oamenii au consumat efectiv alimentul, plăcerea reală nu a scăzut.

Asta arată că imaginația poate influența modul în care creierul reprezintă o experiență, dar nu poate reproduce complet senzația reală a consumului.

O imagine mentală a unei prăjituri nu este același lucru cu gustul unei prăjituri.

Creierul trăiește într-o lume plină de „declanșatori” alimentari

Descoperirea devine și mai importantă într-o lume în care suntem permanent expuși la stimuli alimentari.

Reclamele, vitrinele magazinelor, ambalajele colorate și imaginile de pe rețelele sociale nu influențează doar ceea ce vedem. Ele pot influența și ceea ce ne imaginăm.

Iar atunci când apare foamea, aceste imagini mentale pot deveni mai intense.

Înțelegerea legăturii dintre foame, imaginație și dorință alimentară ar putea ajuta specialiștii să dezvolte strategii mai bune pentru controlul alegerilor alimentare.

Pentru că uneori, înainte să ajungă în farfurie, mâncarea a fost deja „servită” în creier.