Mâncărimea cronică, ce o provoacă și cum vor oamenii de știință să o oprească

Mâncărimea cronică a fost provocarea oamenilor de știință. Ei au depistat un receptor asociat cu senzația de mâncărime și încearcă să găsească soluții pentru oprirea senzației...
Mâncărimea cronică este mai mult decât o simplă apariție supărătoare, pentru că poate afecta foarte mult calitatea vieții unei persoane. Oamenii de știință au unele indicii privind cauzele sale, terapiile eficiente au fost evazive, potrivit medicalxpress.com.
Acum, folosind o tehnică numită screening cantitativ de mare viteză pentru a sorta prin mai mult de 86.000 de compuși în același timp, cercetătorii de la NCATS și Institutul Național de Cercetare Dentară și Craniofacială (NIDCR) raportează o nouă strategie care ar putea ajuta în cele din urmă la atenuarea mâncărimi cronice. Au demonstrat că blocarea unui receptor sau a unei stații de andocare, găsită pe suprafața neuronilor din maduva spinării, ar putea fi esențială.
Receptorul asociat cu mâncărimea
Cu câțiva ani în urmă, Mark Hoon și colegii săi de la NIDCR au descoperit un receptor, Npr1, pe neuronii măduvei spinării pentru o proteină asociată cu mâncărimea. Proteina se potrivește în Npr1 ca o cheie într-o încuietoare, ajutând la pornirea senzației de mâncărime. Npr1 părea a fi o țintă potențială pentru medicamente, pentru a opri mâncărimea.
Hoon l-a contactat p omul de știință James Inglese, de la NCATS și echipa sa, pentru a ajuta la identificarea compușilor care ar putea bloca activitatea Npr1. Cercetătorii au dezvoltat o serie de teste și au folosit roboți pentru a verifica compușii din celule umane, găsind aproximativ 1.400 de molecule care meritau a fi examinate mai indeaproape.
Ei au dezvoltat apoi teste suplimentare pentru a restrânge lista la 15 compuși. Ei au arătat că un subgrup din acești compuși ar putea opri receptorul să funcționeze. Un studiu de urmărire la șoareci a arătat că blocarea receptorului a redus zgârierea (felul în care șoarecii se manifestă la mâncărime).
Apoi, oamenii de știință vor examina mai mulți compuși candidați și vor determina modul în care blochează Npr1. Ei speră că rezultatele îi vor ajuta să aleagă ce compuși să studieze în continuare și să-i modifice chimic, ca potențiale medicamente anti-mâncărime.
"Acesta este un studiu de tip proof-of-concept și o aplicație importantă a ceea ce face NCATS", a spus Inglese. „Am vrut să arătăm că, prin blocarea farmacologica a receptorului țintă, abordarea ar putea fi de succes în găsirea unui medicament pentru a trata mâncărimea cronică. Pentru că poate dura mult timp dezvoltarea un compus ideal, rațiunea din spatele abordării trebuie să fie bine verificată.“
-
Diferența dintre medic specialist și medic primar16.09.2025, 21:22
-
Diferența dintre control medical și consult medical16.09.2025, 18:50
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
-
Robert Redford a murit la 89 de ani16.09.2025, 15:36
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.