Merele, un aliat în lupta împotriva COVID. Ce substanță conțin
Merele conțin o substanță care ar fi de folos în lupta împotriva coronavirusului, spun medicii.
Medicul nutriționist Ruxandra Pleșea spune, la Antena 3, că merele conțin o substanţă care ar ajuta în lupta cu infecția COVID. Specialistul citează studii făcute recent și vorbește de substanța numită quercitină. ”Pentru că vorbim de protecţie, trebuie să spunem că acum apar merele care conţin quercetin. Acesta este un nutrient foarte studiat acum, în contextul pandemiei de coronavirus, şi se pare că în studii chiar are efect antiviral”, declara nutriționistul amintit.
Potrivit acestuia, merele sunt recomandate, până la 600 de grame zilnic în dietă. Respectiva substanță se găsește și în ceapă.
-
-
Cum să salvezi rădăcinoasele moi. Metoda care le revigorează19.03.2026, 15:55
-
Alexandru Rogobete anunță 400 de milioane în plus pentru medicamente19.03.2026, 15:13
-
Trucul simplu care "șterge" pungile de sub ochi în câteva minute19.03.2026, 15:04
-
Adevărul despre brânză. Ce se întâmplă când o scoți din frigider19.03.2026, 13:57
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
