Mitul celor 10.000 de pași pentru sănătate, doborât de un STUDIU. Adulții de vârstă mijlocie au nevoie de mai puțini!

Un nou studiu arată că adulții de vârstă mijlocie nu trebuie să se chinuie în fiecare zi să atingă ținta celor 10.000 de pași. Această țintă e de fapt o campanie de marketing de acum zeci de ani, care s-a...
7.000 de pași pe zi sunt suficienți pentru a reduce riscul de deces prematur din toate cauzele al persoanelor de vârstă mijlocie cu între 50% până la 70%, comparativ cu cel al altor persoane de vârstă mijlocie care fac mai puțini pași zilnici, arată studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Amherst din Massachusetts, SUA.
Dar făcutul a mai mult de 10.000 de pași pe zi - sau mersul mai repede - nu a redus în mai tare riscul, notează autorul principal Amanda Paluch, epidemiolog de activitate fizică la Universitatea Amherst.
Studiul, publicat în JAMA Network Open (link direct studiu), evidențiază eforturile specialiștilor de a stabili orientări bazate pe dovezi pentru o activitate fizică simplă, accesibilă, care aduce beneficii sănătății și longevității, precum mersul pe jos.
Cei 10.000 de pași de fapt sunt marketing!
Cei 10.000 de pași pe zi, de care se tot vorbește, nu reprezintă o recomandare stabilită științific, ci a apărut ca parte a unei campanii de marketing vechi de zeci de ani pentru un pedometru japonez, spune Amanda Paluch, profesor asistent de kinesiologie la Școala de Sănătate Publică și Științe ale Sănătății.
Întrebarea la care Paluch și colegii săi au vrut să răspundă în acest studiu este: Câți pași avem nevoie să facem zilnic pentru beneficii pentru sănătate? „Ar fi minunat să știm pentru un mesaj corect de sănătate publică sau pentru comunicarea clinician-pacient”, a arătat ea.
Cercetătorii au extras date din Studiul de dezvoltare a riscului arterial coronarian la adulți tineri (CARDIA), care a început în 1985 și este încă în desfășurare. Aproximativ 2.100 de participanți între 38 și 50 de ani au purtat un accelerometru în 2005 sau 2006. Au fost urmăriți timp de aproape 11 ani după aceea, iar datele rezultate au fost analizate în 2020 și 2021.
Participanții au fost separați în trei grupuri de comparație: cu volum scăzut (sub 7.000 de pași pe zi), moderat (între 7.000-9.999 de pași pe zi) și mare (mai mult de 10.000 de pași pe zi).
„Obțineți această reducere treptată a riscului mortalității pe măsură ce faceți mai mulți pași”, spune Paluch. „Au existat beneficii substanțiale pentru sănătate între 7.000 și 10.000 de pași, dar nu am văzut un beneficiu suplimentar dacă trecem dincolo de 10.000 de pași”, a arătat cercetătoarea.
O mie de pași în plus fac o uriașă diferență
„Pentru persoanele cu 4.000 de pași, a ajunge la 5.000 este semnificativ”, adaugă ea. „Și de la 5.000 la 6.000 de pași, există o reducere incredibilă a riscului mortalității prin toate cauzele până la aproximativ 10.000 de pași”.
Mai multe caracteristici fac acest studiu deosebit de interesant și informativ. În primul rând, a implicat persoane în vârstă mijlocie, în timp ce majoritatea studiilor de etapă s-au concentrat asupra adulților mai în vârstă. Deci, descoperirile pot sugera modalități de a menține oamenii mai sănătoși mai mult timp și de a evita decesul prematur, așa cum au experimentat unii dintre participanți.
„Prevenirea acestor decese înainte de speranța medie de viață - este o mare problemă”, spune Paluch. „Faptul că pașii făcuți zilnic ar putea fi asociați cu mortalitatea prematură este o nouă descoperire în domeniu”.
Studiul a prezentat, de asemenea, un număr egal de bărbați și femei și participanți albi sau d e culoare. Ratele mortalității pentru persoanele care merg cel puțin 7.000 de pași pe zi au fost cele mai scăzute în rândul femeilor și a persoanelor de culoare, comparativ cu omologii lor mai sedentari. Dar a existat un eșantion limitat de oameni care au murit, iar Paluch avertizează că cercetătorii trebuie să studieze populații mai mari și mai diverse pentru a evalua diferențele semnificative statistic de sex și rasă.
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
Cele două lucruri simple care ameliorează durerea cronică. STUDIU
10 lucruri de știut despre anestezia generală. Ce se întâmplă cu pacientul, după trezire
Cele 10 lucruri pe care trebuie să știi despre anestezia generală.
Premieră mondială în sănătate. Ficat păstrat timp de 3 zile, transplantat cu succes
Dr Vasi Rădulescu: 12 chestii interesante despre spermatozoizi pe care nu le știți
Exercițiile fizice, efectul fabulos asemănător canabisului în organism: Posibil tratament pentru cancer și artrită. STUDIU
Bolile ignorate: zeci de milioane de oameni sub 50 de ani au probleme la muncă din cauza lor. STUDIU
Primul centru din România care va angaja adulți cu afecțiuni din spectrul autismului la o brutărie
EFECT NEGATIV nebănuit: Vitamina D poate afecta sănătatea musculară! STUDIU
Ce boli poți să faci în funcție de GRUPA de SÂNGE pe care o ai
Cum funcționează simțul gustativ în întregime. De ce avem nevoie și miros, nu doar de papilele gustative
Hernia hiatală, cauze, simptome și tratament. Obiceiul greșit care o declanșează
Hernia hiatală are printre factorii de risc fumatul și traumatismele toraco-abdominale, dar și obezitatea.
De ce îți pierzi pofta de mâncare: mai multe boli grave au acest simptom
Ce diete se recomandă dacă suferi de artrită reumatoidă
Motivul pentru care te balonezi după ce mănânci. Cum să previi balonarea prin ajustări alimentare și stil de viață
Boala de reflux gastroesofagian: cauze, simptome, tratament. FUMATUL, pe lista vinovaților
7 boli agravate de deficiență de vitamina D: riscul de deces crește. STUDII
4 obiceiuri alimentare care duc la ficat gras. Medic: Nu există tratament medicamentos
Care sunt obiceiurile alimentare cu impact negativ asupra ficatului, dar și a stării de sănătate, în general.