Medicul de familie Valeria Herdea spune că mulți părinți români nu au minime cunoștințe de sănătate. Afirmația are la bază un studiu recent, realizat...
La Interviurile DC News și DC Medical, medicul de familie Valeria Herdea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, vorbește despre nevoia de educație pentru sănătate în rândul părinților și a populației. În calitatea sa de președinte al Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie și ca medic pediatru, Valeria Herdea spune că, deși se discută despre prevenție toată ziua, ”foarte puțină lume se ocupă despre această parte.
”Fenomenul informației în domeniul medical și în rândul părinților și al populației este unul extrem de îngrijorător pentru că noi nu avem ceea ce se numește educație medicală continuă nici la nivelul populației, și nici într-o formă de școală. Și atunci, în momentul în care devin părinți, oamenii constată că se lovesc de foarte multe ziduri, ziduri care țin de nivelul de informație și de capacitatea de a accesa surse de informație destul de serioase. Și atunci se pune problema ce facem cu acești părinți? Cum implementăm un ABC educațional de la o vârstă foarte fragilă așa fel încât, în momentul în care devin părinți, oamenii să fie sensibili la primele semne de boală ale copilului lor și să poată discerne între ceea ce este foarte grav și ceea ce este foarte ușor. E esențial pentru noi toți să înțelegem un lucru foarte serios: în momentul în care avem în față un părinte avem nevoie de un partener în creșterea copilului”, consideră medicul Valeria Herdea.
Potrivit acesteia, minime cunoștințe educative despre sănătate l-ar ajuta pe părinte să știe dacă fiul sau fiica sa are ceva grav și când să meargă la medic, și să știe să descrie toate semnele pe care le-a experimentat copilul.
O cercetarea online pe 604 părinți, între 18 și 44 de ani, cu educație medie și superioară, care au copii până-n 10 ani, arată că accesul la informațiile stiintifice privind sănătatea copiilor ridică dificultăți pentru aproape 4 din 10 părinți. Studiul, realizat de ISRA Center la inițiativa unei companii farma, mai precizează că ”aceeași proporție de părinți consideră că accesul este mai degrabă facil”.
Răcelile sunt primele afecțiuni menționate de părinți (în procent de 42%) și două dintre cele mai frecvente tipuri de virusuri gripale, A și B (22%). Nu e amintită meningita, deși 75% dintre părinți au auzit de ea. În ce privește nivelul cunostintelor pe care părinții îl au despre meningită, acesta este scăzut: o medie de 3,6 pe o scală de la 1 la 7.
Ticurile nervoase la copii: când sunt normale și când ar trebui să ne îngrijoreze? Ce boli ascund ticurile nervoase?
Care este cauza apariției cearcănelor la copii. Una dintre ele este dată de o boală rară.
Tulburările digestive pot strica vacanțele cu cei mici. Ce trebuie să facă părinții.
Dislexia: ce o determină și cum se manifestă? Afectează funcția cognitivă? Ce se poate face?
Secțiile de neonatologie din țară vor fi dotate cu incubatoare pentru copiii născuți prematur.
Alăptarea este esențială pentru dezvoltarea copiilor. Specialiștii arată care este vârsta optimă până la care pot fi alăptați copiii.
Riscul de ADHD este considerabil mai mare la copiii ai căror mame au avut, în timpul sarcinii, o deficiență de vitamina D.
"Ne împuținăm! Ne naștem tot mai puțini și mor din ce în ce mai mulți copii". Mortalitatea infantilă în România se situează peste nivelul Uniunii Europene.
Consultul ortopedic pediatric este necesar pentru depistarea din timp a problemelor ce necesită tratament.
Sugarii care au probleme persistente legate de somnau un risc mai mare să dezvolte anumite tulburări emoționale mai târziu în copilărie.
Dr. Cornelia Preda, șeful Secției de Neonatologie de la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre icterul la bebeluși.
