Obezitatea infantilă are legătură majoră cu bacteriile intestinale. Raportul dintre două tipuri de bacterii intestinale este direct legat de obezitate.
Obezitatea este o boală metabolică asociată adesea cu boli cronice severe precum bolile de inimă, diabetul zaharat sau anumite tipuri de cancere.
Obezitatea este frecventă atât în rândul adulților, în special al celor sedentari, cât și în cea a copiilor, obezitatea infantilă atingând cifre îngrijorătoare.
Numai în România se estimează că 1 din 3 copii suferă de suprapondere sau obezitate.
Iar dacă cifrele poate nu ne impresionează foarte mult, ceea ce vedem în jurul nostru ar trebui, căci zonele în care se servește masa, prin centrele comerciale sau pe lângă parcuri, sunt pline de copii care au o greutate cu mult mai mare decât este indicat vârstei și înălțimii pe care o au.
Potrivit unui studiu recent, care a analizat diferențele între bacteriile intestinale la adulții cu obezitate și cele ale copiilor cu vârste între 2 și 5 ani, bacteriile intestinale ale unui copil mic pot prezice dacă acesta va fi supraponderal mai târziu în viață, arată The Guardian, care citează studiul prezentat la Congresul European de Obezitate.
Studiu, condus de Gael Toubon de la Universitatea Sorbona Paris, a analizat datele de la 512 sugari care au făcut parte dintr-un studiu care a urmărit viața a 18.000 de copii născuți în Franța.
Acesta a observat Indicii de Masă Corporală (IMC) ai participanților cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani. În urma probelor de scaun recoltate la cei de 3 ani și jumătate a fost descoperită o asociere pozitivă între scorul IMC la vârsta de 5 ani și raportul dintre două tipuri de bacterii intestinale (Firmicutes și Bacteroidetes) direct legate de obezitate.
Astfel, cu cât o persoană are mai multe Bacteroidetes, cu atât este mai puțin probabil ca acesta să fie obez.
Intestinul este o parte importantă a sistemului digestiv, aici fiind locul unde substanțele nutritive din alimente sunt absorbite și utilizate pentru a genera energie, a ajuta la creșterea organismului și la repararea acestuia.
Având în vedere faptul că în primele luni de viață ale copilului, când alimentația este exclusiv cu late matern sau formula, componența microbiotei intestinale diferă de perioada următoare, când se trece la diversificarea alimentară, dar și față de anii ce urmează.
În acest context, perturbarea dezvoltării microbiotei intestinale poate fi asociată cu diverse afecțiuni mai târziu în viață, inclusiv boli inflamatorii intestinale, diabet de tip 1 sau obezitate infantilă.
Potrivit studiului, abundența mai mare a trei categorii de bacterii, grupul Eubacterium hallii, Fusicatenibacter și grupul Eubacterium ventriosum, a fost identificată ca factor de risc pentru un scor IMC mai mare.
Astfel, rezultatele au arătat că diferențele în bacteriile care colonizează intestinul adulților cu obezitate sugerează un lucru de care trebuie să ținem cont și anume că schimbările în microbiota intestinală care predispune la obezitate la vârstă adultă începe încă din copilăria timpurie.
”Motivul pentru care aceste bacterii intestinale afectează greutatea este că ele reglează cantitatea de grăsime pe care o absorbim.
Copiii cu un raport mai mare între Firmicutes și Bacteroidetes vor absorbi mai multe calorii și vor fi mai predispuși să ia în greutate”, a afirmat Toubon.
Vezi și: O tulburare de somn, semn timpuriu pentru demență. Afectează 2% din persoanele de peste 65 de ani
Obezitatea infantilă este o condiție medicală, în care copiii și adolescenții se confruntă cu probleme de sănătate catre până nu demult erau considerate probleme ale adulților, respectiv diabet, hipertensiune arterială și colesterol ridicat.
Pe lângă probeleme de sănătate fizică, obezitatea infantilă produce efecte și asupra sănătății mintale, ducând la o stimă de sine scăzută și la depresie.
Cauzele care duc la obezitatea infantilă sunt, pe de o parte moștenirea genetică și factorii hormonali, pe de altă parte, stilul de viață nepotrivit, cu prea puțină mișcare și un aport caloric prea mare din mâncare, care de multe ori este din categoria fast-food, respectiv din băuturile carbozagoase, cu un conținut ridicat de zahăr.
În ceea ce privește factorii care pot crește riscul de suprapondere și de obezitate infantilă, care din păcate apar la vârste tot mai fragede includ:
- dieta
- deficitul de activitate fizică necesar pentru a consuma aportul caloric
- factorii familiale
- factorii psihologici
- factorii socio-economic
- anumite medicamente, notează Mayo Clinic.
Complicațiile obezității în rândul copiilor și adolescenților includ:
- apariția diabetului de tip 2
- creșterea nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale, care mai târziu în viață pot crește riscul de apariție a depunerilor de plăci la vasele de sânge și înfundarea acestora, condiții care sunt factor de risc pentru infarct și accident vascular cerebral
- dureri articulate
- probleme de respirație
- boala ficatului gras non-alcoolic, care poate duce la ciroză.
Pe lângă aspectele legate de sănătatea fizică, supraponerea și obezitatea infantilă au impact major și asupra sănătății mintale, deoarece cresc riscul de depresie și anxietate.
Prevenția obezității infantile se poate realiza prin adoptarea unui stil de viață sănătos, în cadrul familiei, unde părinții trebuie să fie un exemplu, atât legat de alimentație, cât și de activitatea fizică. Aceasta din urmă este cea mai bună metodă de a ține sub control kilogramele în plus, deoarece se consumă aportul de calorii și astfel organismului nu mai are ce depune.
De asemenea, este indicat ca gustările dintre mese să fie formate din fructe, în locul dulciurilor, iar recompensele pentru diferite realizări ale copilului să nu fie formate din mâncare.
Totodată, părinții trebuie să fie atenți cu rutina somnului. Unele studii au indicat că somnul insuficient poate crește riscul de obezitate. Somnul inadecvat cauzează dezechilibre hormonale care conduc la creșterea poftei de mâncare, chiar și atunci când copilului nu îi este foame.
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice au fost descoperite în placenta copiilor născuţi prematur.
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Expunerea copiilor sub 6 ani la ecrane ar trebui interzisă, recomandă cinci societăţi ştiinţifice franceze.
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Cât și ce mănâncă un bebeluș născut prematur. Cât de important este laptele matern.
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
