Somnul este important pentru a avea o stare de sănătate bună. Specialiștii recomandă între 7 și 9 ore de somn de calitate pe noapte, ca parte dintr-un stil de viață sănătos.
Tulburările de somn au efecte atât asupra calității vieții, cât și a sănătății. Printre cele mai frecvente tulburări de somn se află apna obstructivă de somn și insomnia. Însă o altă tulburare de somn, care apare la un număr restrâns de persoane, sub 1%, poate prevesti apariția demenței, o boală neurodegenerativă care afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel mondial.
Mai puțin cunoscută, dar și mai puțin înțeleasă, tulburarea de som care apare în timpul mișcării rapide a ochilor, sau REM, a atras atenția pentru rolul său în prefigurarea bolilor neurodegenerative ale creierului, notează Science Alert.
Există cinci tipuri de demență:
- boala Alzheimer, considerată cel mai des întâlnit tip de demență (60-70% din cei cu demență au această boală)
- demența vasculară (5-10% dintre cei cu demență au această formă)
- demența cu corpi Lewy
- demența frontotemporală
- demența mixtă, care cuprinde boala Huntington, boala Creutzfeldt-Jakob, boala Parkinson și traumatismul cranian, potrivit Mayo Clinic.
Tulburarea de somn care prevestește apariția demenței este cunoscută sub numele de tulburare comportamentală a somnului REM și afectează aproximativ 1% din populația generală la nivel mondial și aproximativ 2% dintre adulții de peste 65 de ani.
Somnul poate fi segmentat, în linii mari, în somn cu mișcări oculare rapide (Rapid Eye Movement - REM) și somn non-REM (NREM). Majoritatea adulților vor adormi din starea de somnolență în somnul NREM.
Acesta este împărțit în trei subetape: stadiul N1, stadiul N2 și stadiul N3.
Potrivit specialiștilor, etapele de somn apar în cicluri care durează între 90 și 120 de minute fiecare, astfel că în timpul unui nopți obișnuite de somn au loc patru până la cinci cicluri, cu un procent crescut de somn NREM în prima parte a nopții și un procent crescut de somn REM în a doua parte a nopții, notează Healthline.
Somnul REM reprezintă doar 20-25% din totalul somnului, dar proporția sa crește pe parcursul nopții.
În timpul somnului REM, ritmurile creierului sunt similare cu cele din timpul stării de veghe, mușchii își pierd tonusul, astfel încât nu vă puteți mișca, iar ochii, deși sunt închiși, se mișcă rapid.
Această etapă este adesea însoțită de spasme musculare și de fluctuații ale ritmului respirator și ale tensiunii arteriale.
Dar o persoană care suferă de tulburare de comportament în somnul REM își va pune în scenă visele.
Tulburarea comportamentală a somnului REM poate apărea la orice vârstă, dar simptomele încep, de obicei, la persoanele între 40 și 50 de ani.
Tulburarea comportamentală a somnului REM, simptome
Simptomele tulburării comportamentale a somnului REM pot varia ca severitate.
Astfel, în timp ce doarme, o persoană cu tulburării comportamentale a somnului REM arată ca și cum ar juca un vis urât și poate:
- să aibă contracții musculare ușoare sau mișcări ușoare ale membrelor
- să vorbească, să strige sau să țipe - adesea folosind un limbaj vulgar
- să lovească cu piciorul, să dea pumni sau să apuce aerul sau pe partenerul lor de pat
- să sară sau să cadă din pat.
Aproximativ 8 din 10 persoane cu tulburării comportamentale a somnului REM experimentează leziuni legate de somn, notează Cleveland Clinic.
Tulburarea comportamentală a somnului REM, asocierea cu demența
Tulburarea comportamentală a somnului REM poate fi primul simptom al bolii Parkinson sau al demenței cu corpi Lewy.
Este observată la 25% până la 58% dintre pacienții diagnosticați cu Parkinson, la 70% până la 80% dintre pacienții cu demență cu corpi Lewy și la 90% până la 100% dintre cei cu atrofie multiplă de sistem, mai notează Science Alert.
În cadrul unui studiu pe termen lung efectuat pe 1.280 de pacienți cu tulburări de comportament în somnul REM care nu sufereau de parkinsonism, termenul generic care se referă la afecțiuni cerebrale, inclusiv boala Parkinson sau demență, cercetătorii au urmărit participanții pentru a afla câți dintre ei vor dezvolta aceste tulburări.
Astfel, după 12 ani, 73,5% dintre cei cu tulburări de comportament în somnul REM dezvoltaseră o tulburare neurodegenerativă asociată.
De asemenea, tulburarea de comportament a somnului REM a fost observată și în cazul persoanelor cu boala Alzheimer, respectiv boala Huntington, dar la rate mult mai mici.
Tulburarea comportamentală a somnului REM, diagnosticare precoce a demenței
Pentru multe dintre tulburările neurodegenerative diagnosticarea este una târzie, chiar și la ani de la modificările apărute la nivelul creierului.
De altfel, pentru această categorie de afecțiuni neuronale nu există un remediu, medicația actuală, în ciuda tuturor cercetărilor, este menită doar să reducă din severitatea simptomelor și să aducă îmbunătățiri calității vieții pacienților.
Cum în cazul unora dintre pacienți simptomatologia specifică bolilor neurodegenerative poate să lipsească sau să fie limitată, prezența tulburării comportamentale a somnului REM poate să fie considerat un semn timpuriu al demenței.
”Acest lucru oferă o oportunitate de a studia modul în care boala progresează în creier și de a dezvolta terapii care ar putea fie să încetinească acest proces, fie să îl împiedice”, afirmă neurologul Anelyssa D'Abreu, profesor asociat la Universitatea din Virginia.
Vezi și: Care sunt bolile din spatele degetelor umflate. Retenția de apă, cea mai frecventă cauză
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
