Gândurile care duc la comportamente compulsive în tulburarea obsesiv-compulsivă ar corespunde modificărilor fiziologice ale creierului, susține un studiu.
Obsesii, creier. O echipă de cercetători de la Universitatea Washington din Seattle, Canada, au făcut un studiu de caz pe un bărbat a cărui tulburare obsesiv-compulsivă era legată de curățenie, se arată într-un comunicat al Societății Americane de Fiziologie.
Potrivit sursei citate, această tulburare constituie o condiție de sănătate mintală care constă în tipare de gânduri și temeri nerezonabile (obsesii) care afectează oamenii să aibă gânduri și acțiuni repetitive (compulsii). Fără tratament, compulsiile pot întrerupe frecvent rutina zilnică a unei persoane și pot interfera cu relațiile personale și profesionale.
Se tratează prin medicamente și terapie comportamentală cognitivă, dar în unele cazuri nu sunt suficiente ca să gestioneze simptomele. Stimularea creierului, adică impulsuri electrice către zonele vizate ale creierului pentru a-și schimba activitatea, a devenit o opțiune terapeutică.
Cercetătorii au făcut un test pe un bărbat de 64 de ani cu tulburare obsesiv-compulsivă ale cărui compulsii implicau igiena personală. Simptomele sale nu au fost receptive la medicamente.
„Cercetătorii au explorat modul în care creierul reacționează fiziologic la compulsiile tulburării obsesiv compulsive prin efectuarea de stimulare intensă a creierului și provocând comportament compulsiv în timp ce omul a fost treaz în timpul intervenției chirurgicale. Echipa de cercetare a înregistrat și stimulat o regiune a creierului numită nucleu accumbens - o colecție de celule nervoase (neuroni) care joacă un rol important în circuitele de recompensare a creierului“, mai susține sursa citată.
Autorii studiului au supus bărbatul de 64 de ani la test. Au plasat microelectrozi în două spații diferite din apropierea nucleului accumbens, i-au dat omului o periuță de dinți și i-au cerut să-și "imagineze periajul dinților cu aceasta periuță murdară".
O zonă a arătat o creștere a activității neuronale în timpul provocării, iar cealaltă - o scădere relativă. „Acest lucru se datorează diferitelor tipuri de neuroni din cele două situri/spații și reacțiilor lor diferite față de declanșatorul verbal. Cu toate acestea, constatarea că provocarea obsesiei de contaminare a pacientului a provocat modificări fiziologice în [nucleul accumbens] este un prim pas înainte pentru a înțelege mai bine modul în care obsesiile sunt prelucrate în creierul uman", au transmis autorii studiului în comunicat.
Studiul a fost publicat în Journal of Neurophysiology. Se găsește AICI.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
