Octavian Jurma susține că ”valul 5 combinat are debutul cu o săptămână mai repede și va fi amprenta mai lin decât debutul valului Omicron, însă la finalul lunii ianuarie o să vedem și în România aspectul de ascensiune foarte rapidă și o avalanșă de cazuri noi”.
”Curba rosie este media mobila la 7 zile a cazurilor noi oficiale. Curba verde este media simulărilor Delta, recalibrată la începutul lunii. Curba albastră este curba teoretica Omicron (rata dublare 3 - 3.5 zile) cu debut la 15 decembrie (primul caz Omicron comunitar din România). Este cel mai optimist scenariu realist, cu un vârf la aproximativ 20,000 cazuri (unde se atinge capacitatea de testare actuală). Cel mai pesimist scenariu trece de 32,000 de cazuri pe zi și un are sens să îl contemplăm până nu vom cunoaște intențiile și măsurile autorităților în perioada următoare.
Debutul unui val are în general după dobândirea dominantei de o tulpină însă în cazul Omicron valul poate debuta în paralel cu un alt val epidemic și de aceea avem o variație teoretică de +/- 1 săptămână în privința debutului vizibil pe curba oficială a valului 5 (în funcție de testare și raportare). Deoarece Omicron poate produce val în val, curba protocalie este suma curbelor Delta și Omicron. Valul 5 combinat are debutul cu o săptămână mai repede și va fi amprenta mai lin decât debutul valului Omicron, însă la finalul lunii ianuarie o să vedem și în România aspectul de ascensiune foarte rapidă și o avalanșă de cazuri noi.
Este foarte probabil ca și în România valul 5-Omicron să fie mai scurt decât Delta și faza de creștere exponențială să fie de 4-6 săptămâni (față de 15 săptămâni Delta), dar nu putem extrapola cu ușurință având în vedere particularitățile din România. E important de subliniat ca toate aceste scenarii sunt doar o speculație teoretică în acest moment bazate pe analogie și nu pe datele interne (care sunt foarte rudimentare sau chiar deliberat înșelătoare în unele cazuri)”, notează Octavian Jurma pe rețelele sociale.
Potrivit acestuia, ”debutul aparent pe curba oficiala a valului 5 poate avea loc cel mai devreme săptămâna viitoare pe fondul platoului Delta care, în realitate, este în jur de 1,000 de cazuri pe zi”.
”Minimul a fost atins duminică și în această săptămână vom avea pentru prima dată o creștere procentuală a numărului de cazuri după 9 săptămâni de scădere de la vârful atins în 18 octombrie 2021, dar o mare parte din creștere se datorează revenirii la un nivelul de testare dinainte de Crăciun.
Putem considera că valul 4 s-a terminat și că valul 5 va debuta fie săptămâna viitoare peste platoul Delta (curba portocalie), fie în a doua săptămână a lunii ianuarie după confirmarea dominatei Omicron (curba albastră). Doar măsuri non-farmaceutice pot limita valul Omicron. Cele mai ușoare (certificat verde pentru activități non-esențiale, restricții ale petrecerilor, amânarea deschiderii fizice a școlilor) nu s-au luat și este exclus să fie luate măsuri mai dure (lock-down). Chiar dacă Omicron este cu 50% mai puțin virulent decât Delta (o veste bună individual), dacă este cu 200% mai infecțios poate dubla numărul de spitalizări pe unitatea de timp (o veste proastă pentru sănătatea publică).
Spitalele vor fi lovite la finalul lunii ianuarie și în februarie cu un număr foarte mare de internări. Vârful de spitalizări în valul 4-Delta a fost de 20,962 și de 1,902 la ATI. Este foarte probabil ca aceste vârfuri vor fi atinse sau chiar depășite din cauza cumulării unui număr mare de cazuri într-o perioadă mai scurtă de timp.Trebuie acordată o atenție specială spitalelor pediatrice care vor fi copleșite rapid după deschiderea școlilor în format fizic. Delta a fost deja mult mai aspră cu tinerii și copii decât Alpha.
În valul 4-Delta, vârful de internări în rândul minorilor a fost de 515 cazuri dintre care un maxim de 45 de internări la ATI. De asemenea, au murit 23 de copii (0-19 ani) în valul 4 față de 18 în toate valurile precedente cumulat. Omicron poate tripla cu ușurință numărul de spitalizări pediatrice din vârful valului 4-Delta. Boosterul (sau vaccinarea cu prima doză), masca FFP2 și testarea frecventă rămân cele mai importante unelte de luptă cu Omicron pe lângă distanțarea fizică (evitarea situațiilor cu grad ridicat de risc)”, subliniază Jurma.
