OMS: Pandemia COVID-19 a perturbat major tratarea pacienților cu boli cronice în spitale

Studiul OMS, care a fost desfășurat în 155 de țări într-o perioadă de 3 săptămâni, în luna mai, a confirmat că impactul este global, dar că țările cu venituri mici sunt cele mai afectate. Această situație este de îngrijorare semnificativă, deoarece persoanele care suferă de boli cardiace prezintă un risc mai mare de boală gravă și deces legate de COVID-19.

„Rezultatele acestui studiu confirmă ceea ce am aflasem din mai multe țări, încă de acum câteva săptămâni”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății. „Multe persoane care au nevoie de tratament pentru boli precum cancer, boli cardiovasculare și diabet nu au primit serviciile de sănătate și medicamentele de care au nevoie de la începerea pandemiei COVID-19. Este vital ca toate țările să găsească modalități inovatoare de a se asigura că serviciile esențiale pentru NCD continuă, chiar și atunci când luptă împotriva COVID-19. ”

Întreruperile serviciilor sunt răspândite

Principala constatare este că serviciile de sănătate au fost parțial sau complet întrerupte în multe țări. Mai mult de jumătate (53%) din țările chestionate au întrerupt parțial sau complet serviciile pentru tratamentul hipertensiunii; 49% pentru tratamentul diabetului și al complicațiilor legate de diabet; 42% pentru tratamentul cancerului și 31% pentru urgențe cardiovasculare.

Serviciile de reabilitare au fost perturbate în aproape două treimi (63%) din țări, chiar dacă sunt esențiale pentru recuperarea sănătății în urma unei forme grave de COVID-19.

Reasignarea personalului și amânarea screeningului

În majoritatea (94%) din țările care au răspuns chestionarelor OMS, personalul din ministerele sănătății care lucra în zona bolilor netransmisibile a fost realocat parțial sau complet pentru a sprijini lupta contra COVID-19.

Amânarea programelor de screening public (de exemplu pentru cancerul de sân și de col uterin) a fost, de asemenea, răspândită, raportată de peste 50% dintre țările incluse în studiu. Acest lucru a fost în concordanță cu recomandările inițiale ale OMS pentru a minimiza îngrijirile ne-urgente în timp ce se combate pandemia.

Dar cele mai frecvente motive pentru întreruperea sau reducerea serviciilor au fost anularea tratamentelor planificate, scăderea transportului public disponibil și lipsa personalului, deoarece angajații din domeniul sănătății au fost realocați pentru a sprijini serviciile COVID-19. Într-una din cinci țări (20%) care au raportat întreruperi, unul dintre principalele motive pentru întreruperea serviciilor a fost lipsa de medicamente, diagnostic și alte tehnologii.

Deloc surprinzător, pare să existe o corelație între nivelurile de întrerupere a serviciilor pentru boli cronice și evoluția focarului de COVID-19 într-o țară. Serviciile devin din ce în ce mai perturbate pe măsură ce o țară trece de la cazuri sporadice la transmiterea comunitară a coronavirusului.

La nivel global, două treimi dintre țările analizate au raportat că au inclus servicii pentru boli netransmisibile în planurile lor naționale de pregătire și de răspuns COVID-19; 72% din țările cu venituri mari au raportat includerea față de 42% din țările cu venituri mici. Serviciile de combatere a bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și bolilor respiratorii cronice au fost cele mai frecvent incluse. Serviciile stomatologice, activitățile de reabilitare și stopare a fumatului nu au fost la fel de cuprinse în planurile de răspuns conform rapoartelor de țară.

17% dintre țările incluse în studiu au început să aloce finanțări suplimentare de la bugetul guvernului pentru a include furnizarea de servicii pentru bolile netransmisibile în planul lor național COVID-19.

Implementarea strategiilor alternative de îngrijire continuă

Încurajator, spun autorii studiului, este că au fost stabilite strategii alternative în majoritatea țărilor pentru a sprijini persoanele cu cel mai mare risc de a continua tratamentul pentru bolile cronice. Dintre țările care au raportat întreruperile serviciilor, la nivel global 58% folosesc acum telemedicina (sfaturi prin telefon sau mijloace online) pentru a înlocui consultările personal; în țările cu venituri mici această cifră este de 42%. Procesul de determinare a priorităților a fost de asemenea utilizat pe scară largă, în două treimi din țările incluse în raport.

De asemenea, este încurajator faptul că mai mult de 70% dintre aceste țări au raportat colectarea datelor cu privire la numărul de pacienți cu COVID-19 care au și un o boală netransmisibilă.

„Va trece ceva timp până când vom cunoaște amploarea deplină a impactului pe care l-a avut întreruperea serviciilor de îngrijire a sănătății în timpul COVID-19 asupra persoanelor cu afecțiuni netransmisibile”, a spus dr. Bente Mikkelsen, director al Departamentului de Boli necomunicabile la OMS.

„Ceea ce știm acum, este că nu numai că persoanele cu boli netransmisibile sunt mai vulnerabile la forma gravă de COVID-19, dar mulți nu pot accesa tratamentul de care au nevoie pentru a-și gestiona bolile. Este foarte important că nu numai că îngrijirea pentru persoanele care trăiesc cu boli cronice este inclusă în planurile naționale de răspuns și de pregătire pentru COVID-19-̶, ci și că se găsesc modalități inovatoare de implementare a acestor planuri. Trebuie să fim pregătiți să consolidăm serviciile de sănătate, astfel încât acestea să fie mai bine pregătite pentru a preveni, diagnostica și a oferi îngrijiri pentru pacienții cu bolicronice în viitor, în orice situație”. 

Bolile necomunicabile ucid 41 de milioane de oameni în fiecare an, echivalent cu 71% din toate decesele la nivel global. În fiecare an, 15 milioane de oameni cu vârsta cuprinsă între 30 și 69 de ani mor din cauza unei boli cronice; mai mult de 85% din aceste decese „premature” fiind înregistrate în țările cu venituri mici și medii.