Părinții și bunicii copiilor cu ADHD, risc crescut de demență. STUDIU

Un studiu pe mai mult de 2 milioane de persoane a arătat că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Studiul arată că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD au un risc mai mare...
Un studiu foarte amplu (link direct studiu) efectuat la Institutul Karolinska din Suedia și publicat în jurnalul Alzheimer's & Dementia, a descoperit că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Mai exact că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD prezintă un risc mai mare de demență decât cei cu copii și nepoți fără ADHD.
„Constatările sugerează că există contribuții genetice și / sau de mediu comune la asocierea dintre ADHD și demență. Acum avem nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele care stau la baza acestora", spune Le Zhang, autorul principal al studiului, doctorand la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet.
ADHD (tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate) este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin neatenție, impulsivitate și hiperactivitate. Afectează aproximativ 3% dintre adulții din întreaga lume.
Numărul de noi diagnostice ADHD a crescut dramatic în ultimele decenii, pe fondul creșterii conștientizării și cunoștințelor despre această tulburare. Cu toate acestea, deoarece diagnosticul este încă relativ nou, au existat doar un număr limitat de studii mici privind dezvoltarea demenței la persoanele cu ADHD, adesea având cu rezultate contradictorii.
Un studiu pe peste 2 milioane de oameni
În studiul actual, cercetătorii au analizat în ce măsură generațiile mai în vârstă și persoanele cu ADHD au fost diagnosticate cu demență. Studiul a analizat mai mult de 2 milioane de persoane născute în Suedia între anii 1980 și 2001, dintre care aproximativ 3,2% au fost diagnosticate cu ADHD. Folosind registrele naționale, cercetătorii au legat aceste persoane de peste cinci milioane de rude biologice, inclusiv părinți, bunici și unchi și mătuși, și au investigat în ce măsură aceste rude au dezvoltat demență.
Cercetătorii au descoperit că părinții persoanelor cu ADHD au avut cu 34% un risc mai mare de demență decât părinții persoanelor fără ADHD. Riscul bolii Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, a fost cu 55% mai mare la părinții persoanelor cu ADHD. Persoanele cu ADHD au fost mai susceptibile de a avea părinți cu demență cu debut precoce decât cu debut tardiv.
Cercetătorii notează că riscul absolut de demență a fost scăzut pentru cohorta părintească; doar 0,17% dintre părinți au fost diagnosticați cu demență în perioada de urmărire.
Asocierea a fost mai mică pentru rudele de gradul II ale persoanelor cu ADHD, adică bunici, unchi și mătuși. De exemplu, bunicii persoanelor cu ADHD au avut un risc crescut cu 10% de demență comparativ cu bunicii persoanelor fără ADHD.
În timp ce studiul nu poate determina o relație cauză-efect, cercetătorii prezintă mai multe explicații potențiale care pot fi explorate în cercetările viitoare.
„Ne-am putea imagina că există variante genetice nedescoperite care contribuie fie la trăsături, fie la factori de risc, la nivel de familie, precum statutul socio-economic, care pot avea un impact asupra asociației dntre cele duă afecțikuni”, spune Zheng Chang, cercetător la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet și autor al studiului. „O altă posibilă explicație este că ADHD crește riscul condițiilor de sănătate fizică, ceea ce duce la creșterea riscului de demență”.
-
Vopseaua permanentă și îndreptatul chimic cresc riscul de cancer16.09.2025, 13:10
-
-
Ce sunt înlocuitorii de sare și de ce devin tot mai populari16.09.2025, 11:00
-
Cafeaua cu ulei de măsline: beneficii, riscuri și cum să o prepari acasă16.09.2025, 09:49
-
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.