Părinții și bunicii copiilor cu ADHD, risc crescut de demență. STUDIU
Un studiu pe mai mult de 2 milioane de persoane a arătat că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Studiul arată că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD au un risc mai mare...
Un studiu foarte amplu (link direct studiu) efectuat la Institutul Karolinska din Suedia și publicat în jurnalul Alzheimer's & Dementia, a descoperit că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Mai exact că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD prezintă un risc mai mare de demență decât cei cu copii și nepoți fără ADHD.
„Constatările sugerează că există contribuții genetice și / sau de mediu comune la asocierea dintre ADHD și demență. Acum avem nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele care stau la baza acestora", spune Le Zhang, autorul principal al studiului, doctorand la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet.
ADHD (tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate) este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin neatenție, impulsivitate și hiperactivitate. Afectează aproximativ 3% dintre adulții din întreaga lume.
Numărul de noi diagnostice ADHD a crescut dramatic în ultimele decenii, pe fondul creșterii conștientizării și cunoștințelor despre această tulburare. Cu toate acestea, deoarece diagnosticul este încă relativ nou, au existat doar un număr limitat de studii mici privind dezvoltarea demenței la persoanele cu ADHD, adesea având cu rezultate contradictorii.
Un studiu pe peste 2 milioane de oameni
În studiul actual, cercetătorii au analizat în ce măsură generațiile mai în vârstă și persoanele cu ADHD au fost diagnosticate cu demență. Studiul a analizat mai mult de 2 milioane de persoane născute în Suedia între anii 1980 și 2001, dintre care aproximativ 3,2% au fost diagnosticate cu ADHD. Folosind registrele naționale, cercetătorii au legat aceste persoane de peste cinci milioane de rude biologice, inclusiv părinți, bunici și unchi și mătuși, și au investigat în ce măsură aceste rude au dezvoltat demență.
Cercetătorii au descoperit că părinții persoanelor cu ADHD au avut cu 34% un risc mai mare de demență decât părinții persoanelor fără ADHD. Riscul bolii Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, a fost cu 55% mai mare la părinții persoanelor cu ADHD. Persoanele cu ADHD au fost mai susceptibile de a avea părinți cu demență cu debut precoce decât cu debut tardiv.
Cercetătorii notează că riscul absolut de demență a fost scăzut pentru cohorta părintească; doar 0,17% dintre părinți au fost diagnosticați cu demență în perioada de urmărire.
Asocierea a fost mai mică pentru rudele de gradul II ale persoanelor cu ADHD, adică bunici, unchi și mătuși. De exemplu, bunicii persoanelor cu ADHD au avut un risc crescut cu 10% de demență comparativ cu bunicii persoanelor fără ADHD.
În timp ce studiul nu poate determina o relație cauză-efect, cercetătorii prezintă mai multe explicații potențiale care pot fi explorate în cercetările viitoare.
„Ne-am putea imagina că există variante genetice nedescoperite care contribuie fie la trăsături, fie la factori de risc, la nivel de familie, precum statutul socio-economic, care pot avea un impact asupra asociației dntre cele duă afecțikuni”, spune Zheng Chang, cercetător la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet și autor al studiului. „O altă posibilă explicație este că ADHD crește riscul condițiilor de sănătate fizică, ceea ce duce la creșterea riscului de demență”.
-
-
-
Mâncarea care te ajută să-ți păstrezi mintea limpede20.12.2025, 12:46
-
Arginina, suplimentul simplu care ar putea încetini boala Alzheimer20.12.2025, 10:58
-
De ce transpirația nu miroase și cum apare mirosul corporal20.12.2025, 10:00
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
