Părinții și bunicii copiilor cu ADHD, risc crescut de demență. STUDIU
Un studiu pe mai mult de 2 milioane de persoane a arătat că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Studiul arată că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD au un risc mai mare...
Un studiu foarte amplu (link direct studiu) efectuat la Institutul Karolinska din Suedia și publicat în jurnalul Alzheimer's & Dementia, a descoperit că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Mai exact că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD prezintă un risc mai mare de demență decât cei cu copii și nepoți fără ADHD.
„Constatările sugerează că există contribuții genetice și / sau de mediu comune la asocierea dintre ADHD și demență. Acum avem nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele care stau la baza acestora", spune Le Zhang, autorul principal al studiului, doctorand la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet.
ADHD (tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate) este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin neatenție, impulsivitate și hiperactivitate. Afectează aproximativ 3% dintre adulții din întreaga lume.
Numărul de noi diagnostice ADHD a crescut dramatic în ultimele decenii, pe fondul creșterii conștientizării și cunoștințelor despre această tulburare. Cu toate acestea, deoarece diagnosticul este încă relativ nou, au existat doar un număr limitat de studii mici privind dezvoltarea demenței la persoanele cu ADHD, adesea având cu rezultate contradictorii.
Un studiu pe peste 2 milioane de oameni
În studiul actual, cercetătorii au analizat în ce măsură generațiile mai în vârstă și persoanele cu ADHD au fost diagnosticate cu demență. Studiul a analizat mai mult de 2 milioane de persoane născute în Suedia între anii 1980 și 2001, dintre care aproximativ 3,2% au fost diagnosticate cu ADHD. Folosind registrele naționale, cercetătorii au legat aceste persoane de peste cinci milioane de rude biologice, inclusiv părinți, bunici și unchi și mătuși, și au investigat în ce măsură aceste rude au dezvoltat demență.
Cercetătorii au descoperit că părinții persoanelor cu ADHD au avut cu 34% un risc mai mare de demență decât părinții persoanelor fără ADHD. Riscul bolii Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, a fost cu 55% mai mare la părinții persoanelor cu ADHD. Persoanele cu ADHD au fost mai susceptibile de a avea părinți cu demență cu debut precoce decât cu debut tardiv.
Cercetătorii notează că riscul absolut de demență a fost scăzut pentru cohorta părintească; doar 0,17% dintre părinți au fost diagnosticați cu demență în perioada de urmărire.
Asocierea a fost mai mică pentru rudele de gradul II ale persoanelor cu ADHD, adică bunici, unchi și mătuși. De exemplu, bunicii persoanelor cu ADHD au avut un risc crescut cu 10% de demență comparativ cu bunicii persoanelor fără ADHD.
În timp ce studiul nu poate determina o relație cauză-efect, cercetătorii prezintă mai multe explicații potențiale care pot fi explorate în cercetările viitoare.
„Ne-am putea imagina că există variante genetice nedescoperite care contribuie fie la trăsături, fie la factori de risc, la nivel de familie, precum statutul socio-economic, care pot avea un impact asupra asociației dntre cele duă afecțikuni”, spune Zheng Chang, cercetător la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet și autor al studiului. „O altă posibilă explicație este că ADHD crește riscul condițiilor de sănătate fizică, ceea ce duce la creșterea riscului de demență”.
-
-
-
-
-
Cum reacționează creierul tău la cumpărături20.03.2026, 15:44
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
