Acesta este unul din cele mai comune și ignorate semne ale demenței. Apare cu zeci de ani înainte de debutul bolii Alzheimer, dar este pus pe seama îmbătrânirii.
Vezi și: Studiu ADAPTABLE: Aspirina în prevenirea bolilor cardiovasculare
Peste 60% dintre oameni nu plănuiesc să-și verifice auzul, în ciuda faptului că pierderea acestuia este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru demență. Un studiu publicat în The Lancet sugerează că gestionarea pierderii auzului poate reduce considerabil riscul de demență. Studiul, care a analizat 3.000 de adulți, a descoperit că 55% dintre aceștia prezentau cel puțin un semn că auzul începe să se deterioreze.
Un sfert dintre participanți au raportat dificultăți în a distinge conversațiile în medii zgomotoase, iar 18% au menționat că cer frecvent interlocutorilor să repete ce au spus. În plus, 17% au spus că aud constant un țiuit în urechi, iar 13% preferă să urmărească programele TV cu subtitrări. Cu toate acestea, 61% dintre respondenți nu au intenția de a-și verifica auzul în următorul an.
Pierderea auzului poate afecta funcționarea unor regiuni ale creierului, ducând la izolare socială și, în final, la declin cognitiv. Studiile au arătat că persoanele cu pierdere auditivă netratată riscă mai mult decât doar să piardă bucuria sunetelor cotidiene. Pe termen lung, această afecțiune poate contribui la deteriorarea cognitivă și la dezvoltarea demenței.
Vezi și: ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Pierderea auzului, asociată cu demența - FOTO: Freepik@lazy_bear
Experții sugerează mai multe mecanisme prin care pierderea auzului poate contribui la demență. Pe de o parte, izolarea socială cauzată de dificultatea de a comunica poate reduce semnificativ stimularea cognitivă, un factor esențial în menținerea sănătății creierului. Pe de altă parte, anumite zone ale creierului, precum lobul temporal, pot suferi de atrofie (micșorare) din cauza lipsei stimulării sonore.
Utilizarea aparatelor auditive reprezintă o soluție eficientă pentru reducerea riscului de declin cognitiv. Potrivit unui raport al Institutului Național de Sănătate din SUA, purtarea aparatelor auditive poate înjumătăți riscul de declin cognitiv pe parcursul a trei ani. Studiile recente au confirmat că persoanele în vârstă care folosesc aparate auditive au o prevalență mai mică a demenței decât cele care nu tratează pierderea auzului.
Specialiștii recomandă curățarea și inspectarea profesională a aparatelor auditive la fiecare 6 luni, sau mai des dacă apar probleme. Întreținerea regulată, precum curățarea corespunzătoare și evitarea expunerii la căldură sau umiditate, este esențială pentru buna funcționare a acestora.
Vezi și: Primul SEMN că ai DIABET. Mulți nici nu-și dau seama. Testul rapid care-ți arată dacă ai boala
O pierdere bruscă a auzului într-o singură ureche poate semnala o problemă gravă, precum un accident vascular cerebral, și necesită îngrijire de urgență. Dacă observi o deteriorare treptată a auzului, este important să consulți un specialist ORL cât mai curând posibil.
Implementarea unui registru național de audiometrie reprezintă o etapă crucială în monitorizarea eficientă a pacienților cu implant Cohlear.
Când se prescriu antibiotice și în cazul infecțiilor virale. Care sunt categoriile de pacienți cărora li se recomandă acest tratament.
Care sunt barierele de care se lovesc părinții ai căror copii au nevoie de un implant Cohlear.
De ce se înfundă urechile când ești răcit. Ce poți face pentru a scăpa de această senzație enervantă și când devine o problemă.
Acest tip de cancer, de care a suferit și actorul Michael Douglas, nu are simptome evidente. Pot fi ușor trecute cu vederea.
"Pentru unele lucruri nu trebuie bani europeni. Dacă interzici claxonatul, e pe gratis asta doar trebuie să semnezi un ordin".
Află mai multe despre cum să identifici corect o infecție a sinusurilor și ce metode de tratament există.
Ce se întâmplă când porți căști. Care este pragul critic care îți afectează auzul.
