Platfusul, simptome, cauze și factori de risc. Cum poți scăpa de piciorul plat
Platfusul poate avea impact asupra activității cotidiene.
Picioarele plate, cunoscute și sub denumirea de platfus, este o afecțiune la nivelul tălpii, în care interiorul acesteia se aplatizează atunci când se pune presiune pe picior. Atunci când persoanele care au platfus se ridică în picioare, acestea sunt îndreptate spre exterior, iar întreaga talpă atinge podeaua.
Platfus, cauze și factori de risc
Platfusul poate apărea încă din timpul copilăriei timpurii, când arcadele tălpilor nu se dezvoltă.
Unii dintre copiii mici au un platfus flexibil, adică arcada este vizibilă atunci când stau în șezut sau pe vârfuri, dar dispare atunci când aceștia stau pe tot piciorul. Această situație de platfus flexibil se remediază pe parcursul copilăriei timpurii.
În același timp poate să apară și mai târziu în viață, ca urmare a unui accident ori a uzurii și a stresului provocat de vârstă.
Cu înaintarea în vârstă, tendonul care se întinde de-a lungul părții interioare a gleznei se slăbește și se poate rupe, iar acest lucru poate duce la afecțiuni la nivelul articulației, adică artrită.
Dintre factorii de risc care pot duce la apariția piciorului plat se află:
- obezitatea
- loviturile la nivelul tălpii sau al gleznei
- artrită reumatoidă
- vârsta
- diabetul.
Platfus, simptome și diagnosticare
De cele mai multe ori platfusul nu prezintă simptome și nu este dureros, motiv pentru care nu necesită vreun tratament. Însă există persoane care se confruntă cu dureri atunci când calcă pe talpă, situație care le poate limita activitățile cotidiene.
Aceste dureri apar în special la nivelul călcâiului, dar și la arcada tălpii, iar în unele cazuri se poate ajunge chiar la umflarea tălpii.
Diagnosticarea se face de către medicul ortoped, după o examinare fizică. De asemenea, acesta poate solicita efectuarea unor investigații imagistice, cum ar fi radiografia, CT, ultrasunete sau RMN, notează MayoClinic.
Platfus, tratament
În ceea ce privește tratamentul platfusului, dacă acesta nu provoacă durere nu este necesar să se intervină.
În cazul în care pacientul acuză dureri la nivelul tălpii, dar și dificultate în mișcare, ca urmare a poziționării deficitare a tălpii, medicul poate sugera utilizarea încălțămintei ortopedice, care să reducă din simptomele prezentate.
De asemenea se recomandă efectuarea de exerciții de întindere (stretching) la nivelul tendonului lui Ahile, dacă acesta este mai scurt decât în mod normal, dar și kinetoterapie, deoarece platfusul poate contribui la suprasolicitare în cazul persoanele active fizic, în special la alergători.Cu ajutorul acestor exerciții se poate îmbunătății condiția mușchilor și a tendoanelor de la picioare, deci implicit și îmbunătățirea mersului.
Intervenția chirurgicală nu se face doar pentru a corecta piciorul plat, ci este o opțiune atunci când pacienții au dureri care încă le limitează activitățile după ce au încercat tratamentele nechirurgicale.
Intervenția chirurgicală poate repara problemele osoase și tendinoase care cauzează durerea.
Balerinii, printre cele mai traumatizante tipuri de încălțăminte. Medic: Se poate repercuta până la nivelul coloanei
Medicul Răzvan Ene, specialist în ortopedie și traumatologie, a explicat care sunt cauzele tulburărilor de mers, modul în care aceste pot fi remediate, dar a și făcut câteva recomandări în privința tipului de încălțăminte care să ne ajute să avem un mers sănătos și plăcut, pe termen cât mai lung.
”Sunt o serie de examene atât clinice, cât și imagistice, care se pot face. Unul care îmi vine în minte acum se numește plantogramă. Piciorul se pune pe un aparat și se văd zonele de presiune și cele unde ar trebui să fie presiune și nu este. Și aici ne referim la diformități ale piciorului, în primul rând”, a explicat dr. Răzvan Ene, specialist în ortopedie și traumatologie, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.
În funcție de tipul de diformitate vorbim de metodă de corecție conservatoare, adică pur și simplu, în sensul acesta o încălțăminte adecvată sau acele talonete/branțuri care se pun în încălțăminte ar putea fi suficiente. Dacă vorbim de diformități severe, atunci, cu siguranță acestea vor avea indicație chirurgicală.
Cum se corectează problemele minore de mers
Potrivit medicului, problemele minore ale mersului se corectează prin metode externe: încălțămintea.
”Cel mai frecvent fenomen întâlnit este prăbușirea boltei plantare, pentru care există talonetele de redresare. Desigur, mai sunt afecțiuni dobândite, în special într-o manieră degenerativă, la pacienții vârstnici, la acer apar acele ciocuri la nivelul călcâiului.
Și pentru această situație, pacientul, evident, de durere își modifică mersul și caută să calce și să pună presiune pe anumite zone ale piciorului astfel încât să le descarce pe cele afectate de procesul degenerativ și într-o astfel de situație, desigur, există talonete cu silicon în zona posterioară, o cameră liberă cum se mai numește, protejează zona, practic o descarcă”, a mai spus medicul. Citește mai departe AICI.
-
-
-
-
Cum sunt studiate peptidele pentru recuperare și regenerare?26.08.2026, 15:09
-
Combinația de condimente care distruge inflamația26.08.2026, 14:24
Ce trebuie să știe fiecare părinte despre greutatea ghiozdanului. Cum afectează un rucsac greu postura și sănătatea copilului tău
EXCLUSIV Sarcopenia, boala dură care poate apărea după 50 de ani. Cătălina Poiana: Vorbim din ce în ce mai mult despre un sindrom, osteosarcopenia
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
EXCLUSIV Afecțiunea care apare la persoanele de peste 40 de ani. Greșeala zilnică pe care o fac mulți. Dr. Liviu Ojoga: Văd o umflătură și iau un antiinflamator, o cremă locală cu heparină
Medicul chirurg ortoped ne-a vorbit despre afecțiunea care apare la persoanele de peste 40 de ani. Greșeala pe care o fac mulți oameni.
Cum să ai grijă de oasele tale odată cu înaintarea în vârstă. De ce este importantă sănătatea osoasă
Află cum poți proteja și întări oasele tale printr-o dietă echilibrată și un stil de viață activ.
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre proteza de șold. Dr. Răzvan Ionuț Dragomir: Este miraculos! Pacientul merge fără sprijin
EXCLUSIV Cât timp durează recuperarea după o fractură de șold. Dr. Răzvan Ionuț Dragomir: O persoană vârstnică are probleme. Este restricționat accesul pe picior
EXCLUSIV Mișcarea banală la care trebuie să renunți. Dr. Liviu Ojoga: Poate produce luxația de umăr
De ce te cocoșezi pe măsură ce îmbătrânești. Ce este cifoza și ce trebuie să faci acum!
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
EXCLUSIV Disjuncția acromio-claviculară: simptome și cauze. Dr. Liviu Ojoga, despre testul care pune diagnosticul: Este suficient!
Ce este disjuncția acromio-claviculară, care sunt cauzele și simptomele și cum se pune diagnosticul.
EXCLUSIV Cum apar monturile și cum le tratezi corect. Dr. Codrin Huszar (SANADOR): Generează complicații
EXCLUSIV Când este nevoie de RMN pentru glezna accidentată. Dr. Codrin Huszar ne lămurește
De ce radiografiile pentru genunchi pot fi periculoase în diagnosticarea osteoartritei
EXCLUSIV Cele mai comune fracturi din sezonul rece. Dr. Vladimir Pușcașu: Se sprijină în palmă, cade în mână. Are loc fractura
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
EXCLUSIV Cum ne alegem echipamentul de schi. Dr. Răzvan Dragomir (SANADOR): Esențial
EXCLUSIV Accidentările pe pârtie: când să te oprești, semne de gravitate și când să mergi la medic
Cauza care provoacă osteoartrita genunchiului. Greșeala asta îți roade articulațiile
Boala care te împiedică să urci scările ar putea fi prevenită! Ce au descoperit cercetătorii despre osteoartrita genunchiului.
