Cauza principală a cancerului. Streinu-Cercel: 85-90% dintre îmbolnăviri țin de asta. Neoplasmul pulmonar, cea mai mare problemă oncologică pe care o generează

Sonia Baciu |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV
poluarea. FOTO: Freepik @master1305
poluarea. FOTO: Freepik @master1305

Care este principala cauză a cancerului. Medicul Adrian Streinu-Cercel și medicul Irinel Popescu ne-au vorbit despre One Health și cauza neașteptată a cancerului.

”One Health” este o abordare colaborativă, multisectorială și transdisciplinară - care funcționează la nivel local, regional, național și global, cu scopul de a obține rezultate optime în materie de sănătate, recunoscând interconectarea dintre oameni, animale, plante și mediul lor comun.

”Poluarea este un factor deosebit de agresiv în momentul de față și am văzut cu toții că sunt o serie de programe care  se adresează acestei poluări, aerul pe care noi îl inspirăm și îl vehiculăm în fiecare zi, evident că aduce la nivelul plămânilor noștri tot felul de probleme.

M-am uitat înapoi în cartea de fiziologie, respectiv de anatomie, și am văzut că suprafața desfășurată a alveolelor pulmonare este între 50 și 70 de metri pătrați.

Să încerce cineva să facă o astfel de suprafață desfășurată pe pământ și va vedea, cu siguranță, care este impactul pe care microorganismele, fie că se cheamă virusuri, fie că se cheamă bacterii, fie că se cheamă ciuperci sau uneori chiar paraziți, pot să îl aibă asupra sănătății umane.

Și iată de ce acest concept, One Health, începe să se contureze din ce în ce mai concret și mai mult decât atât, aș propune să ajungă și la o serie de măsuri care să fie introduse în viața de zi cu zi, tocmai în vederea menținerii acestei sănătăți globale”; a declarat, prof.dr. Adrian Streinu-Cercel, medic primar Boli infecţioase, Doctor în Științe Medicale, Președinte Comisia pentru Sănătate în Senatul României, în exclusivitate în cadrul emisiunii "Academia de Sănătate" de la DC Medical.

85% - 90% dintre îmbolnăviri țin de factorii de mediu

”Sistemul de sănătate este considerat responsabil de aproximativ 10%-15% din îmbolnăviri, restul aparțin mediului în care trăiește omul, alimentației pe care o folosește, confortului la locul de muncă, adică unor cauze care în învățământul universitar medical țin de ceea ce numim noi igiena muncii, igiena alimentației, igiena locuinței. Și care au o componentă socială majoră.

Aici, însă și sistemul medical a atras atenția, ce trebuie corectată, ca să nu se ajungă la îmbolnăviri și ca acest mediu în care trăiește omul să fie benefic pentru sănătate și nu unul nociv, atât cât poate sistemul de sănătate să corecteze, pentru că unele dintre aceste lucruri, iată, ați menționat poluarea, cei din sistemul de sănătate atrag atenția de ani de zile cât de nocivă este poluarea și faptul că media de viață este ceva mai scăzută în orașele cu grad mare de poluare, dar posibilitatea de a influența practic astfel de situații este, credem una foarte mică.

Asta nu înseamnă că cei din sistemul medical vor înceta să tragă semnalele de alarmă în continuare, poate că la un moment dat ele vor fi auzite și poate că astfel de probleme vor fi rezolvate”, a punctat prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii, legătura dintre sănătate și poluarea ce ne înconjoară.

Microorganismele nu se revoltă

Mai mult, prof. dr. Irinel Popescu i-a cerut prof.dr. Adrian Streinu-Cercel să explice și celelalte componente ale ”One Health”, dar și cum  acestea sunt acoperite la nivelul României.

”Noi ne-am propus o serie de elemente care țin pe de-o parte de strategie și de politici, de medicina comparată, de tehnologii, respectiv de știința tehnologiilor, de noile măsuri medicale care se impun în acestă problemă, de problema veterinară, de problema plantelor, de problema medicinii mediului, de dietă, de nutriție, lista poate fi extinsă foarte mult, pentru că oricare dintre aceste componente își au aplicabilitate directă în acest concept de One Health.

Dar pentru că ați adus în discuție componenta de poluare, reamintesc faptul că neoplasmul pulmonar, care ține direct de impactul cu agenții poluatori a devenit una dintre problemele de patologie oncologică destul de importantă și, din păcate, aici avem foarte puține progrese din punct de vedere terapeutic, deși ele există fără dar și poate, dar mai este foarte mult de lucrat.

Din punct de vedere al zoonozelor (n.r. boală infecțioasă transmisibilă de la animale), zoonozele au fost pe planetă de când se știe relația dintre om și mediu.

Microorganismele, știm că au apărut cu foarte mult timp înaintea  omului pe pământ, ele sunt mult mai bine acomodate mediului înconjurător, mai mult decât atât, pe măsură ce noi ne-am format și am început să evoluăm ca ființe umane am preluat în genomul nostru o serie de componente genomice de la microorganisme, respectiv și de la virusuri, astfel încât suntem un mozaic în conceptul genomului nostru, în acest moment, fapt care este benefic pentru noi.

Spun asta pentru că informația genetică pe care o generează aceste microorganisme vis a vis de corpul uman este de 100 de ori mai mare decât informația genetică a propriilor noastre celule eucariote.

Ceea ce face să existe tot timpul un schimb de informații. Și aici am fost curios și m-am dus înapoi să văd care este problema cu modul de comunicare între microoorganisme, respectiv între bacterii, și am revăzut faptul că acolo, în momentul în care o unitate formatoare de colonie ajunge la maturitate se eliberează o proteină - proteină de comunicare - și toate celulele care fac parte din acea  unitate formatoare de colonii preiau acest semnal și mai mult decât atât, urmează acea cale.

De la acea unitate formatoare de colonii și până la un model social este cale foarte lungă, și vedeți că atunci când se ia o decizie la nivelul unei entități, cum ar fi în Franța, în momentul de față, foarte multe elemente structurale din acea societate revoltă și nu sunt de acord.

În lumea microorganismelor acest lucru nu se întâmplă, cel puțin deocamdată. Ori, în acest context este foarte bine să ținem cont de ceea ce reprezintă această lume a microorganismelor în comparație cu ceea ce reprezintă ființa umană, respectiv populațiile umane, pentru a asigura o dezvoltare cât se poate de armonioasă a acestor populații umane, în contextul mediului înconjurător, pe care ni-l dorim să fie cât mai sănătos, și, evident, cât mai curat cu putință”, a spus prof. dr. Adrian Steinu-Cercel.

Vezi și: Chistul renal: factori de risc și tratament. Care sunt complicațiile acestuia. Pârlițeanu: Nu putem preveni apariția lui, ci putem preveni complicațiile

Mai multe în video:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel