Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Poți răci dacă ți-a fost frig? Ce se întâmplă, de fapt, în corp, atunci când ți-e frig și de ce apare răceala. Lucrul uimitor despre care singur n-ai...
Poți răci dacă ți-a fost frig?
Vezi și:
Oglinda aburită în baie: 5 soluții rapide care chiar funcționează
Expunerea la frig, în sine, nu cauzează direct răceala. Răceala comună este provocată de virusuri, în special rinovirusuri, care se transmit prin contact direct cu persoane infectate sau prin atingerea suprafețelor contaminate.
Totuși, există o legătură indirectă între frig și susceptibilitatea la răceli.
Ideea că poți răci dacă te expui la frig sau te uzi pare o poveste veche, însă ar putea exista un sâmbure de de adevăr în acest mit, așa cum explică dr. Saleyha Ahsan.
Un studiu realizat în 2005 la Centrul de Cercetare a Răcelii Comune de la Universitatea Cardiff, citat de BBC, a arătat că 13 dintre cei 90 de voluntari care și-au ținut picioarele în apă rece timp de 20 de minute au răcit în următoarele 4 sau 5 zile, comparativ cu doar 5 dintre cei care nu au fost expuși frigului.
Motivul ar putea fi legat de faptul că frigul face ca vasele de sânge din nas să se contracte, reducând capacitatea noastră de a lupta împotriva infecțiilor.
Suntem constant expuși la viruși, iar răcirea extremităților i-a făcut pe voluntari mai vulnerabili la atacul acestora, crescând riscul de a răci în următoarele zile.
Acest fenomen ar putea explica de ce răcelile sunt mai frecvente în sezonul rece. Așadar, pentru a evita o răceală, este bine să te menții cald, în special zona nasului.
Mai mult, când corpul este expus la temperaturi scăzute, mai ales dacă nu este îmbrăcat corespunzător, sistemul imunitar poate deveni mai puțin eficient, ceea ce permite virusurilor să aibă o șansă mai mare de a provoca infecții.
De asemenea, în sezonul rece, oamenii tind să petreacă mai mult timp în spații închise, ceea ce favorizează răspândirea virusurilor.
Conform CDC, în medie, adulții răcesc de 2 - 3 ori pe an.
Rinovirusurile sunt cauza celor mai multe cazuri de răceală și boli similare și se transmit, de obicei, prin contact direct între persoane sau prin inhalarea de particule mici de aer, denumite aerosoli.
Odată inhalat, virusul se așează pe celulele din pasajele nazale și se replică, răspândind particule virale în tractul respirator superior.
Simptomele răcelii comune includ:
- durere în gât
- nas care curge
- tuse
- strănut
- febră
- dureri musculare
- dureri de cap
- pierderea gustului sau mirosului
Cu toate acestea, rinovirusurile pot cauza boli mai severe precum bronșita sau pneumonia, în cazul persoanelor cu sistem imunitar slăbit.
Unele studii, menționate de Medical News Today, sugerează că rinovirusurile se pot multiplica mai eficient la temperaturi mai mici de 37 grade, temperatura medie a corpului uman. Temperatura din cavitatea nazală, de aproximativ 33 grade poate fi un mediu propice pentru reproducerea rinovirusurilor.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că temperaurile exterioare scăzute cresc riscul de infecție cu rinovirus.
Mulți cercetători cred că expunerea la frig poate afecta răspunsul imun al organismului, îngreunând lupta împotriva infecțiilor.
Printre cauzele posibile se numără:
- nivelurile reduse de vitamina D - în timpul iernii, expunerea la soare scade, ceea ce reduce nivelul de vitamina D, esențială pentru menținerea sistemului imunitar.
- răspunsul imunitar mai slab la temperaturi scăzute - un studiu din 2015 a arătat că expunerea celulelor căilor respiratorii la temperaturi scăzute reduce răspunsul imun împotriva rinovirusurilor adaptate la șoareci
- îngustarea vaselor de sânge - aerul rece și uscat face ca vasele de sânge din tractul respirator superior să se îngusteze pentru a conserva căldura, împiedicând celulele albe să ajungă la membranele mucoase și să lupte împotriva germenilor.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.