EXCLUSIV Prof Dr Adrian Streinu-Cercel, explicații: Ce s-ar întâmpla dacă Ebola ar ajunge în România

Ebola, boala ucigătoare care a sperie întreaga lume de câțiva ani încoace, este din nou în atenție din cauza focarelor care au reapărut în Congo. Boala are o perioadă de incubație extrem de rapidă, de doar trei zile, și fiind extrem de contagioasă, se extinde cu viteză.

Prof dr Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila", a fost prezent în emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, transmisă luni de DC Medical și DC News, unde a vorbit despre pericolul Ebola pentru România și cât de pregătită este țara noastră pentru o intervenție în cazul în care ar apărea un caz.

Rata de mortalitate și cum se răspândește Ebola

Un focar al acestei boli a fost înregistrat inițial în anii 2013-2016, în Guineea, Liberia, Nigeria și Sierra Leone. Focarul a făcut circa 28.600 e victime, dintre care 11.300 au decedat, a arătat Streinu-Cercel în cadrul emisunii. El a precizat că rata mortralității era, atunci, de aproape 40%, în timp ce noul focar din Congo are o rată a mortalității de 67%.

„Nimeni nu a dat un răspuns concret, de ce s-a ajuns la o asemena rată mare de mortalitate prin Ebola”, a spus specialistul. „Ce se întâmplă în Republica Democrată Congo ține inclusuv de obiceiurile locale, pentru că s-a constatat că cele mai rapide contaminări se produc la funeraliile persoanei afectate de Ebola. Există anumite obiceiuri, care sunt obiceiurile pământului, și care trebuie să fie respectate, și în aceste momemnte se produce contaminarea, când fluidele pacientului decedat, fiind foarte contagioase, intră în contact cu cei din jur”, a mai precizat el.

Dată fiind ușurința cu care călătorim în ziua de azi, OMS arăta nu demult că practic aproape orice boală contagioasă e la un avion distanță. În cazul, Ebola, spune specialistul, măsurile de siguranță trebuie să fie extreme și trebuie luate din primul oment.

România este pregătită pentru a interveni în cazul în care ar părea un caz, cel puțin asta suține profesorul Adrian Streinu-Cercel, care a menționat că în contextul amenințării virusului Ebola din 2013, România a accesat fonduri europene pentru înființarea unei secții destinate special pentru eventuale astfel de cazuri. „Într-un an și câteva luni s-a făcut dotarea respectivă, cu laborator central, cu tot ce trebuie, inclusiv cu un nivel strict pentru Ebola, care în momentul de față are două unități de primire ale unor astfel de pacienți, cu dușurile de decontaminare chimice, cu laborator asociat, adică cum ar trebui să fie”, a spus el.

Ebola, periculoasă și în condiții de maximă siguranță

Profesorul a mai arătat că, la Institutul Matei Balș s-a alocat acestui scop și o parte din Terapia intensivă, complet izolată, acestor afecțiuni. „Ne-am văzut în situația de a trebui să alocăm din partea Terapiei Intensive o arie complet izolată, practic am golit un etaj la acea vreme pentru a ne pregăti în vederea primirii unui astfle de caz. Se știe că în momentul în care intră un caz de Ebola, care este o febră hemoragică, deci se traduce în general prin hemoragii care sunt la nivelul nasului, a cavității bucale, la nivelul locului de injecție etc., dacă nu este identificat în timp util, se transformă într-o infecție nosocomială cu risc direct asupra personalului de îngrijire și, ca atare, primul lucru pe care trebuie să-l facem noi este să ne protejăm personalul de îngrijire, medici, asistenți, infiermiere, femeie de serviciu”, a menționat el.

Acesta este motivul pentru care, atunci când se intră în această secție, e nevoie de încă trei oameni pe lângă cel care va intra în secție. „În momentul în care se intră într-o cameră de îngrijiri a unui pacient cu Ebola, trebuie cel puțin trei persoane care să lucreze la intrarea personalului în camera respectivă. Este persoana care se îmbracă propriu zis cu costumul, este o peroană care îl ajută să se îmbrace, pentru că sunt mai multe rânduri de mănuși, măști etc, și este o persoaneă care stă în spate și notează dacă s-au făcut greșeli la îmbrăcare.

Dar problema este la dezechipare, pentru că atunci se produce contaminarea cu acest virus urât care dă o febră hemoragică și atunci persoana care notează exact ce greșeli s-au făcut trebuie să ia imediat i măsuri de corectare a acelor greșeli”, a mai explicat el. „În epidemia din 2013-2016, primii inspectori OMS care s-au dus în misiune au murit de Ebola, deși aveau costume, aveau pricepere. S-au produs astfel de erori și atunci am zis că e mai cuminte să avem un astfel de observator, care să stea puțin la distanță și să bifeze ce greșeli s-au făcut, fie la echipare, fie la dezechipare”, a mai menționat el.

„Congo este departe doar pe hartă”

Deși focarul de Ebola este în Congo, profesorul Streinu-Cercel spune că nu ar trebui să ni se pară că suntem la adăpost. „Deși Congo, Uganda (o altă țară în care au fost cazuri de Ebola) par îndepărate, ele sunt îndepărtate doar pe hartă. Uganda nu reprezintă o problemă, dar Congo reprezintă o problemă, pentru că acolo sunt o serie de lupte, este o zonă de conflict, abordul medical este scăzut și ca dovadă, rata de mortalitate foarte mare.

Însă cu avioul se ajunge în timp rapid, avem de parcurs 12 ore între Congo – Uganda și România și în acest interval de timp se poate declanșa boala, să se manifeste clinic, motiv pentru care la nivel internațional s-a dat un regulament cu privire la cei care sunt în aviație, atât pentru personalul navigant, cât și pentru personalul de asistență, cam ce trebuie să facă în momentul în care constată că au un caz care poate să pună probleme medicale”, a mai explicat el. „Primul lucru este acea de a anunța turnul de control, care, la rândul său, va anunța Ministerul Sănătății, ISU și pe noi”, a completat el.

Profesorul a mai arătat că un posibil bolnav de Ebola ar putea intra în țară doar cu avionul, caz în care există o serie de proceduri, inclusiv aceea de redirecționare a avionului către aeroportul Otopeni, unde există posibilitata de a fi preluat în condiții de sigranță.

Șapte alarme în România

Pe de altă parte, el a mai arătat că, din cauza perioadei de doar trei zile de incubație a bolii, nu ar fi posibil ca un astfel de pacient să intre în țară călătorind cu vaporul, călătorie care durează mult mai mult, timp în care pacientul nu ar supraviețui.  În România, până acum șapte alarme au fost cu privire la această boală, toate însă s-au dovedit a fi malarie.

În Republica Democrată Congo, de anul trecut și până acum s-au înregistrat 2.671, datele fiind de acum 4 zile. La nivelul anului 2019 și s-au confirmat 2.577. Din aceste 2.671 de cazuri confrmate au murit 1.790, ceea ce însemană o rată de mortalotate de 67%.

Și în Uganda a fost înregistrat un mic focar. „A fost vorba de un copil de cinci ani, care la momentul intrării în Uganda a fost imediat diagnosticat, pentru că diagnosticul se face relativ rapid, a fost pus în unitatea care se ocupă de managementul cazului de Ebola, din păcate în 24 de ore a murit, dar a murit și bunica lui, care era în vârstă de 50 e ani. A mai fost  un copil de3 ani, care a fost slavat. Când apar astfel de mici focare, unitățile specializate intră în acțiune”, a mai menționat profesorul la Academia de Sănătate.

Potrivit lui, personalul care deservește unitatea specializată din România este pregătit cu regularitate și reinstruit, pentru a putea interveni în orice moment.

Pas cu pas cum se procedează în cazul unui pacient cu suspiciune de Ebola, aflați din video: