Ministerul Sănătății susține că nu intenționează să introducă coplata pentru serviciile medicale acordate în unitățile sanitare de stat. Dar Proiectul de OUG de modificare a Legii 95/2006, care e...
Ministerul Sănătății precizează, într-un comunicat, că proiectul de OUG pentru modificarea Legii 95/2006 privind reforma în sănătate este „o abordare legislativă unitară necesară" care dă posibilitatea persoanelor asigurate să beneficieze de servicii medicale la furnizorii privați aflați în contract cu CNAS, cu plata de către asigurat numai a diferenței dintre tariful furnizorului privat și cel suportat de CNAS.
Proiectul se află în dezbatere publică.
Prin modificările propuse de proiect, mai precizează Biroul de Presă al ministerului, „se creează cadrul legal astfel încât să se asigure contribuția personală a pacienților în vederea acoperirii costurilor reale ale serviciilor medicale, în special pentru segmentul spitalizării continue, a ambulatoriului clinic de specialitate și ambulatoriul paraclinic".
De cealaltă parte, însă, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED – nu respinge iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a introduce în Legea Sănătăţii termenul de contribuţie personală, dar precizează că, „în practică, este nevoie de o acoperire a costului real pentru actul medical".
Aceștia mai precizează că pot fi cazuri unde diferenţele dintre costul decontat şi cel real pot ajunge până la 70% precum analize de laborator, investigaţii de imagistică etc.
„Termenul de coplată folosit în ultimele două zile pentru a defini contribuţia personală este unul nepotrivit, întrucât sunt două situaţii distincte. Coplata este legiferată şi se aplică potrivit normelor actuale. În acest moment discutăm despre contribuţie personală ca aport absolut necesar pentru o funcţionare optimă a sistemului medical, în beneficiul pacienţilor", susţine Cristian Hotoboc, preşedintele PALMED.
Aceasta a mai afirmat, tot într-un comunicat de presă:
„În termeni specifici sectorului medical, contribuţia personală ar putea reprezenta o sumă plătită în mod direct pentru servicii medicale, tratament şi medicatie. Pentru sumele astfel încasate, furnizorii de servicii medicale şi medicamente eliberează facturi. Beneficiile unei astfel de reglementări sunt pe termen mediu, dar mai ales pe termen lung, într-un sistem care răspunde tot mai greu nevoilor pacienţilor".
Hotoboc amintește că, din perspectiva sistemului public, bugetul public de asigurări de sănătate ar putea fi degrevat de o parte a cheltuielilor pe care le are şi le-ar avea pentru servicii în lipsa contribuţiei personale. Iar din perspectivă individuală, „asigurații pot avea un stimulent financiar imediat (deductibilitate fiscală) pentru sumele suplimentare pe care sunt dispuși să le plătească pentru servicii de o calitate superioară".
La finalul comunicatului, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private și-a exprimat disponibilitatea la un dialog privind introducerea contribuţiei personale.
CNAS, noutăți în finanțarea serviciilor de asistență medicală.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
Ce sunt și care e diferența dintre CAS și CASS.
Cum să ne alegem asiguratorul medical privat. Ce trebuie să știm despre aceste opțiuni medicale.
Contractul-cadrul a fost prelungit până la jumătatea anului. Forma viitorului contract-cadrul va fi finalizată până la 1 iulie.
Noi medicamente vor intra pe lista celor gratuite și compensate, de la 1 noiembrie.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
