Care este psihologia din spatele cardurilor de credit. Când ar trebui, de fapt, să apelăm la această soluție financiară și când se consideră că suntem dependenți de ele, a explicat psihologul Radu Leca....
Psihologia cardurilor de credit se referă la modul în care oamenii interacționează cu și reacționează la utilizarea cardurilor de credit. Această abordare implică aspecte cognitive, emoționale și comportamentale.
Radu Leca, psiholog, a explicat în exclusivitate la Pastila de Frumusețe de la DC MEDICAL și Spectacola care este, de fapt, psihologia din spatele cardurilor de credit. Când ar trebui să apelăm la acestea și cum ne dăm seama că suntem dependenți de ele.
"Cardurile de credit ar trebui să fie folosite doar pentru momentele în care cineva are nevoie de ajutor din punct de vedere al sănătății. Eu așa le vizualizez. Se spune că primești un card și în 5 rate cumperi un produs anume.
Dacă ferească sfântul m-aș îmbolnăvi, aș apela la acel lucru să cumpăr acel produs ce îmi face bine din punct de vedere al sănătății, fie că vorbim de acele aparate de terapie cu lumină, care sunt îngrozitor de scumpe, dar care fac treabă extraordinar de bună, sau un abonament la o sală de sport pentru un an de zile, sau o intervenție non-chirurgicală care să mă ajute să fiu mai sănătos.
În rest, cardurile acestea denumite succint card de cumpărături, înglobează în universul tău personal încă o rată. Din punct de vedere psiho-emoțional ca să nu cădem într-o zonă de obscuritate maximă, trebuie să spunem în felul următor:
- cum pot folosi cardul
- la ce îmi folosește în mod real
- ce cumpăr cu el
- dacă cumva observ că că folosesc cardul în exces, înseamnă că dă dependență. Sunt eu cu el în mână altcineva decât sunt în mod uzual", a explicat psihologul Radu Leca, în exclusivitate la Pastila de Frumusețe de la DC MEDICAL și Spectacola.
Vezi și: De ce să începi să îți planifici mesele. Cum să câștigi timp când gătești
Card de credit - FOTO: Freepik@jcomp
Publicitatea și influența socială pot juca un rol important în deciziile legate de cardurile de credit. Oamenii pot fi atrași de ideea de a avea un anumit card sau de a obține statut social prin intermediul acestora.
Utilizarea cardurilor de credit poate testa autocontrolul financiar al unei persoane. Capacitatea de a rezista impulsului de a cheltui excesiv poate varia și poate afecta situația financiară.
"Îmi oferă posibilitatea să primesc acces într-o zonă pe care nu mi-o pot permite.
Practic, se deschide o ușă, tu ești îmbrăcat în trening, ai în picioare o pereche de sneacherși din pânză și după acea ușă, intri într-o zonă în care toată lumea e brand. Îți spui: "Nu pot. Am un card. Îl folosesc".
Când vrem să părem ceea ce nu suntem, când vrem să oferim o iluzie a ceea ce nu suntem, când gândim convențional să acceptăm minciuna, emoțional intrăm în zona de pericol a tot ceea ce înseamnă utilizarea de carduri ce-ți oferă posibilitatea să ai un acces rapid și extrem de eficient pentru bancă la sumele de bani ce sunt peste bugetul pe care îl ai.
Când îți dorești să impresionezi o persoană indiferent de vârsta ei, când îți dorești să cucerești o persoană, în unele cazuri, subiectul face apel la aceste carduri ca să dea bine. Intrăm într-o zonă deficitară care are legătură cu lipsa de informații. Dacă ai înțelege că din punct de vedere emoțional scazi, din punct de vedere cognitiv ești prostit și din punct de vedere afectiv te duci într-o zonă de pierdere, atunci trebuie să înțelegi:
- cine sunt
- cum sunt
- unde sunt
- de ce sunt atât de sedus de un card, când fără el sunt mai liber și independent.
Dacă ai o problemă de sănătate, trebuie să apelezi la orice. În cazul ăsta poți folosi un card care să îți aducă diferite tipuri de avantaje. Altfel nu!", a mai spus Radu Leca, psiholog.
Vezi mai multe în VIDEO:
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
