Soluția contra rezistenței la antibiotice, inclusiv în spitale, nu e să distrugi toți microbii, ci să controlezi microbiomul astfel încât doar bacteriile bune să prolifereze. Igiena excesivă...
Numărul persoanelor care se îmbolnăvesc și mor din cauza unor germeni rezistenți la antibiotice crește în întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că înțelegerea răspândirii rezistenței la antibiotice și elaborarea contramăsurilor reprezintă una dintre cele mai importante provocări globale.
În acest context, Gabriele Berg, care conduce Institutul de Biotehnologii de Mediu de la Universitatea Tehnică din Graz (TU Graz), a inițiat un proiect de cooperare interdisciplinară în cadrul proiectului său de cercetare a comunităților microbiene din mediul înconjurător, finanțat de Fondul științific austriac (FWF). Grupul de cercetare a investigat controlul microbian - gradul de curățenie și măsurile de igienă - și modul în care influențează dezvoltarea rezistențelor. Cercetarea a fost realizată împreună cu partenerii naționali ai Universității Medicale din Graz, în cadrul cooperării interuniversitare BioTechMed-Graz și a partenerilor internaționali. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Communications, și pot fi consultate integral (open access).
Cercetătorii au comparat microbiomul și rezistența - adică toate microorganismele existente și rezistențele la antibiotice - la unitatea de Terapie Intensivă a Departamentului de Medicină Internă din Spitalul Universitar din Graz, cu camere curate care sunt supuse controlului microbian excesiv, și din industria aerospațială, cu clădiri publice și private care nu au aproape niciun control microbian.
Analizele arată că diversitatea microbiană scade în zonele cu niveluri ridicate de igienă, dar că diversitatea rezistențelor crește. „În medii cu control microbian puternic din unitatea de terapie intensivă și camere curate industriale, există rezistențe crescute la antibiotice care arată un potențial ridicat de combinare cu agenții patogeni", explică dr. Alexander Mahnert, director de studii la Institutul de Biotehnologie de Mediu al TU Graz, care desfășoară în prezent cercetări la Universitatea de Medicină din Graz.
Rezultatele indică faptul că o diversitate microbiană stabilă în zonele clinice contracarează răspândirea rezistențelor. „Controlul microbian al agenților patogeni este deja utilizat cu succes în plantele cultivate și, de asemenea, la om, în cadrul transplantului fecal. Studiul nostru oferă o fundație pentru a urmări astfel de idei în spațiile interioare, în viitor", spune Berg. Aerisirea regulată, plantele de apartament, utilizarea deliberată a microorganismelor bune și reducerea agenților de curățare antibacterieni ar putea fi primele strategii în menținerea sau îmbunătățirea diversității microbiene.
Într-o etapă ulterioară, echipa de cercetare de la Universitatea de Tehnologie din Graz vrea să dezvolte și să implementeze soluții biotehnologice pentru o diversitate microbiană adaptată.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Alertă din cauza meningitei. Un copil de 5 ani a murit
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
