Românul care a pierdut Premiul Nobel pentru că a plecat în concediu. EXCLUSIV

Dana Lascu / 12 ian 2019 / 17:15
Romanul pregatise cateva lame pentru microscop, dar a plecat in concediu si a uitat de ele
Romanul pregatise cateva lame pentru microscop, dar a plecat in concediu si a uitat de ele

Prof. dr. Octavian Buda, titularul catedrei de Istoria Medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a dezvăluit, EXCLUSIV la Interviurile DC MEDICAL, povestea cercetătorului român care a pierdut un premiu Nobel pentru că a plecat în concediu, timp în care un alt om de știință a descoperit ceva ce era sub nasul lui.

Constantin Levaditi, născut la Galați, în 1874 (decedat la 5 septembrie 1953), este unul dintre fondatorii virologiei moderne. Și-a făcut studiile liceale și apoi a urmat cursurile Facultății de Medicină din București, continuându-și apoi specializarea la Paris și la Frankfurt-am-Main. 

„A fost o perioadă scurtă de timp colaboratorul lui Victor Babeș. (...) El vine pe filiera Spitalului Brâncovenesc într-o primă fază, a ajuns asistentul lui Victor Babeș, nu a stat prea mult acolo. Pleacă după aceea la Cluj, și pune bazele Catedrei de microbiologie. Într-o primă fază, acolo a fost chiar și Victor Babeș personal. După care (Constantin Levaditi, n.r.) urmează o carieră absolut remarcabilă a lui în domeniul virologiei, a tratamentului în sifilis. El a inițiat o metodă de tratament care-i aparține, bismuto terapia, într-o perioadă în care antibiotiele nu fuseseră descoperite, și nu în ultimul rând el este cel care pune la punct etiopatogenia poliomielitei", detaliază prof. dr. Octavian Buda.

A ajuns chiar director adjunct al marelui Institut francez Pasteur și, așa cum povestește prof. dr. Octavian Buda, titularul catedrei de Istoria Medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București, ar fi putut fi dețintătorul unui Premiu Nobel. Ratat pe motiv de... concediu!

Cum i-a „suflat” un german de sub nas marea descoperire

Cercetătorul român a colaborat cu unii dintre cei mai mari oameni de știință ai vremii, contribuind la dezvoltarea microbiologiei și imunologiei, două domenii astăzi extrem de vaste din medicină.

„A colaborat cu un savant foarte mare, cum este Karl Landsteiner, cel care a descoperit grupele sanguine, și (Constantin Levaditi, n.r.) este, practic, al doilea savant din lume, din păcate nu pot să spun că primul, care descoperă agentul infecțios care dă sifilisul, este vorba de treponema pallidum. El a colaborat cu Ilya Ilyich Mechnikov și cu mâna dreaptă a lui Pasteur, este vorba de Pierre Paul Émile Roux".

Dar cu a ajuns românul nostru să piardă ocazia de a-și trece în palmares un Premiu Nobel?

„Lucrurile stau cam în felul următor, în 1903, deci sunt cercetări timpurii, el a pregătit niște lame pentru a studia agentul infecțios respectiv, și a plecat în concediu.(...)”, spune prof. dr. Octavian Buda. 

Constantin Levaditi prelucrase, așadar, mai multe lame cu câteva substanțe, echivalentul substanțelor de contrast din zilele noastre, doar că a pus deoparte lamele și luni de zile, pur si simplu, a uitat de ele. 

„Pleacă în concediu și când se întoarce primește o scrisoare de la un german, pe nume Fritz Schaudinn, erau în legătură, se cunoșteau, probabil că și-au dat reciproc idei să facă cercetarea respectivă. Și Schaudinn îi spune „cred că am descoperit un microorganism, mai spiralat, așa, care se vede foarte, foarte slab la mine, mi-aș permite să-l numesc treponema pallidum, și aș vrea și dumneavoastră, dacă puteți să-mi confirmați, că este chiar un microorganism de sine stătător, care cred eu că este răspunzător (de sifilis, n.r.). Constantin Levaditi dă buzna în laboratorul, își ia repede lamele pe care le abandonase luni de zile... problema este că el s-a ocupat, a făcut lamele respective, după care s-a preocupat de altceva, de virologie, nu l-a preocupat în mod special problema, cred că asta e explicația cea mai rațională. Dar când s-a uitat la microscop, treponema lui era clară, era foarte bine conturată, și a pierdut o mare ocazie în istoria științei!", a dezvăluit titularul catedrei de Istoria Medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București.

Nu e singurul caz de premiu ratat „la mustață”

Din păcate nici cercetătorul german nu a primit prestigioasa distincție.

„De ce nu a luat Fritz Schaudinn Premiul Nobel? Pentru că a murit de tuberculoză, un an-doi mai târziu, la 30 și ceva de ani. Și birocația Nobel nu permite asta (atribuitea unui Premiu Nobel post-mortem, n.r.)".

Ce alt corifeu al științelor medicale mondiale a pierdut în mod stupid un Premiu Nobel și ce înseamnă, de fapt, această distincție, aflați din video:

Articole Recomandate

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.25