Scăderea tensiunii arteriale poate preveni noi leziuni ale creierului la persoanele în vârstă

Mulți oameni știu că tratarea hipertensiunii arteriale reduce șansele unui atac de cord, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Un nou studiu sugerează un alt beneficiu suplimentar: un risc mai...
Studiul, publicat luni în revista Circulation a American Heart Association, a cuprins 199 de femei și bărbați cu vârsta de 75 de ani și mai mult. Toți au avut tensiune arterială sistolică (numărul maxim) de 150 sau mai mare și RMN-uri cerebrale care prezintă leziuni cunoscute sub denumirea de leziuni de hiperintensitate a substanței albe, care sunt frecvente la adulții în vârstă, notează Hearth.
Jumătate dintre participanți au primit medicamente pentru a scădea tensiunea arterială sistolică la 145. Cealaltă jumătate a primit medicamente pentru a o reduce la 130 sau mai puțin. După trei ani, RMN-urile au arătat mai puține leziuni noi în materia albă a participanților a căror tensiune arterială sistolică a fost 130 sau mai mică decât la cei a căror țintă a tensiunii arteriale a fost 145.
„Oamenii care au analizat inițial studiul nostru erau îngrijorați, 130 ar fi prea scăzute pentru acești adulți în vârstă", a spus dr. William White, investigatorul principal al studiului și profesor de medicină la Centrul de Cardiologie din Calhoun de la Universitatea din Connecticut, Medicina din Farmington. „Dar am constatat că ambele tratamente au fost la fel de sigure. De fapt, mai puțini pacienți au avut evenimente cardiace majore când tensiunea arterială sistolică a fost de 130 sau mai puțin. Iar pacienții a căror tensiune arterială a fost de 130 sau mai mică au avut daune semnificativ mai puțin la nivelul creierului".
Conform recomandărilor Colegiului American de Cardiologie și AHA pentru gestionarea tensiunii arteriale, persoanele cu o tensiune arterială sistolică de 130 sau mai mare sunt considerate a avea tensiune arterială ridicată. Anterior, limita a fost de 140 pentru adulții sub 65 de ani și 150 pentru cei 65 de ani și mai mari.
White și colegii săi și-au început studiul în 2011, cu șase ani înainte de actualizarea orientărilor. Astăzi, aproape jumătate dintre adulții din SUA au hipertensiune arterială și doar aproximativ jumătate dintre ei iau medicamente sau fac modificări ale stilului de viață necesare pentru a reduce tensiunea arterială la un nivel sănătos, conform statisticilor AHA.
Până la vârsta de 60 de ani, între 10% și 20% dintre oameni au leziuni de hiperintensitate la substanța albă, cunoscută și sub denumirea de boală de substanță albă. Se văd la majoritatea adulților cu vârsta peste 90 de ani.
Unele zone ale creierului arată gri pe scanări imagistice; alte zone arată albe. Materia cenușie se găsește pe stratul exterior al creierului, care controlează memoria, gândirea și mișcarea. Substanța albă conține fibre nervoase care trimit semnale de la o parte a creierului la alta.
Studiile au arătat că persoanele cu leziuni de materie albă prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral sau dezvoltă probleme cu gândirea și memoria. Leziunile pot de asemenea să împiedice fibrele nervoase să transmită mesajele care ajută oamenii să meargă și să se miște în siguranță.
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
S-a înființat Federaţia Patronală a Farmaciilor din România18.09.2025, 15:52
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.