Mulți oameni știu că tratarea hipertensiunii arteriale reduce șansele unui atac de cord, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Un nou studiu sugerează un alt beneficiu suplimentar: un risc mai...
Studiul, publicat luni în revista Circulation a American Heart Association, a cuprins 199 de femei și bărbați cu vârsta de 75 de ani și mai mult. Toți au avut tensiune arterială sistolică (numărul maxim) de 150 sau mai mare și RMN-uri cerebrale care prezintă leziuni cunoscute sub denumirea de leziuni de hiperintensitate a substanței albe, care sunt frecvente la adulții în vârstă, notează Hearth.
Jumătate dintre participanți au primit medicamente pentru a scădea tensiunea arterială sistolică la 145. Cealaltă jumătate a primit medicamente pentru a o reduce la 130 sau mai puțin. După trei ani, RMN-urile au arătat mai puține leziuni noi în materia albă a participanților a căror tensiune arterială sistolică a fost 130 sau mai mică decât la cei a căror țintă a tensiunii arteriale a fost 145.
„Oamenii care au analizat inițial studiul nostru erau îngrijorați, 130 ar fi prea scăzute pentru acești adulți în vârstă", a spus dr. William White, investigatorul principal al studiului și profesor de medicină la Centrul de Cardiologie din Calhoun de la Universitatea din Connecticut, Medicina din Farmington. „Dar am constatat că ambele tratamente au fost la fel de sigure. De fapt, mai puțini pacienți au avut evenimente cardiace majore când tensiunea arterială sistolică a fost de 130 sau mai puțin. Iar pacienții a căror tensiune arterială a fost de 130 sau mai mică au avut daune semnificativ mai puțin la nivelul creierului".
Conform recomandărilor Colegiului American de Cardiologie și AHA pentru gestionarea tensiunii arteriale, persoanele cu o tensiune arterială sistolică de 130 sau mai mare sunt considerate a avea tensiune arterială ridicată. Anterior, limita a fost de 140 pentru adulții sub 65 de ani și 150 pentru cei 65 de ani și mai mari.
White și colegii săi și-au început studiul în 2011, cu șase ani înainte de actualizarea orientărilor. Astăzi, aproape jumătate dintre adulții din SUA au hipertensiune arterială și doar aproximativ jumătate dintre ei iau medicamente sau fac modificări ale stilului de viață necesare pentru a reduce tensiunea arterială la un nivel sănătos, conform statisticilor AHA.
Până la vârsta de 60 de ani, între 10% și 20% dintre oameni au leziuni de hiperintensitate la substanța albă, cunoscută și sub denumirea de boală de substanță albă. Se văd la majoritatea adulților cu vârsta peste 90 de ani.
Unele zone ale creierului arată gri pe scanări imagistice; alte zone arată albe. Materia cenușie se găsește pe stratul exterior al creierului, care controlează memoria, gândirea și mișcarea. Substanța albă conține fibre nervoase care trimit semnale de la o parte a creierului la alta.
Studiile au arătat că persoanele cu leziuni de materie albă prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral sau dezvoltă probleme cu gândirea și memoria. Leziunile pot de asemenea să împiedice fibrele nervoase să transmită mesajele care ajută oamenii să meargă și să se miște în siguranță.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
