Scăldatul în ocean influențează microbiomul pielii. Crește vulnerabilitatea la infecții
Scăldatul în ocean modifică microbiomul pielii, potrivit unor cercetări prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Microbiologie.
Scăldat, microbiom, piele. Doctorandul Marisa Chattman Nielsen de la Universitatea din California a coordonat un studiu care arată că bacteriile normale de pe piele au fost spălate în timpul scăldatului în ocean și înlocuite cu bacteriile oceanice, informează sciencedaily. Cercetătorii au mai detectat bacterii oceanice pe toți participanții după uscarea aerului și la 6 și 24 de ore după scăldat. Unii participanți s-au ales cu mai multe bacterii oceanice, iar unele au persistat mai mult pe suprafața pielii lor.
Scăldat, microbiom, piele: opinia cercetătorilor
„Datele noastre demonstrează pentru prima dată că expunerea la apa oceanului poate modifica diversitatea și compoziția microbiomului pielii umane", a afirmat Marisa Chattman Nielsen, potrivit sursei citate.
Argumentul care a stat la baza acestei cercetări: studii anterioare au arătat asociații între scăldatul în ocean și infecții, dar și de prevalența ridicată a calității slabe a apei la multe plaje datorită scurgerilor de apă reziduală și a furtunilor.
Astfel, cercetătorii au căutat 9 voluntari de la o plajă care îndeplineau următoarele criterii: nu foloseau creme de protecție solară, înotau rar în ocean, nu au făcut baie în ultimele 12 ore și nu au luat antibiotice în ultimele șase luni. Participanților la cercetare li s-au luat probe de pe piele înainte și după scăldări în ocean – probe la 10 minute după ce au ieșit din ocean, la 6 ore și la 24 de ore.
Scăldat, microbiom, piele: observațiile
Înainte de înot, toți indivizii aveau microbioame/flore diferite de la un altul, dar după înot, toți aveau comunități bacteriale similare pe piele, complet diferite de comunitățile "înainte de înot". La 6 ore după înot, microbiomele începuseră să revină la compoziția lor înainte de scăldat, iar la 24 de ore ar fi fost îndepărtate complet de pe piele.
„O constatare foarte interesantă a fost că specia Vibrio - identificată doar la nivelul genului (n. r. genul Vibrio include bacteria care provoacă holera - a fost detectată pe fiecare participant după scăldatul în ocean și uscarea la aer. (...) În timp ce multe Vibrio nu sunt patogene, faptul că le-am recuperat pe piele după înot demonstrează că speciile patogene Vibrio ar putea persista pe piele după înot", precizează cercetătoarea principală, potrivit sciencedaily.
Marisa Chattman Nielsen mai susține că există studii care demonstrează rolul important al microbiomului pielii în funcția de apărare a sistemului imunitar, atât fizic, cât și imunologic în timpul expunerii la apă contaminată, dar și de apărare în caz de infecții.
-
-
-
-
-
De ce să mănânci un castravete cu coajă în fiecare zi22.03.2026, 09:36
EXCLUSIV De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
Cât de periculos este, de fapt, să porți aceeași pereche de șosete de două ori
Noul virus gripal provoacă haos în Europa
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Virusul Nipah, "greu de detectat". Un expert explică: Are perioadă lungă de incubație
Octavian Jurma, explicații despre sezonul gripal: Numărul de cazuri, dublu
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Ce riscă zilnic personalul medical
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Infecția care te poate urmări 10 ani. Legătura șocantă dintre spitalizare și bolile incurabile
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Lepra: cauze, simptome, tratament și prevenție. Ce trebuie să știi despre această boală
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
