Scăldatul în ocean influențează microbiomul pielii. Crește vulnerabilitatea la infecții

Scăldatul în ocean modifică microbiomul pielii, potrivit unor cercetări prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Microbiologie.
Scăldat, microbiom, piele. Doctorandul Marisa Chattman Nielsen de la Universitatea din California a coordonat un studiu care arată că bacteriile normale de pe piele au fost spălate în timpul scăldatului în ocean și înlocuite cu bacteriile oceanice, informează sciencedaily. Cercetătorii au mai detectat bacterii oceanice pe toți participanții după uscarea aerului și la 6 și 24 de ore după scăldat. Unii participanți s-au ales cu mai multe bacterii oceanice, iar unele au persistat mai mult pe suprafața pielii lor.
Scăldat, microbiom, piele: opinia cercetătorilor
„Datele noastre demonstrează pentru prima dată că expunerea la apa oceanului poate modifica diversitatea și compoziția microbiomului pielii umane", a afirmat Marisa Chattman Nielsen, potrivit sursei citate.
Argumentul care a stat la baza acestei cercetări: studii anterioare au arătat asociații între scăldatul în ocean și infecții, dar și de prevalența ridicată a calității slabe a apei la multe plaje datorită scurgerilor de apă reziduală și a furtunilor.
Astfel, cercetătorii au căutat 9 voluntari de la o plajă care îndeplineau următoarele criterii: nu foloseau creme de protecție solară, înotau rar în ocean, nu au făcut baie în ultimele 12 ore și nu au luat antibiotice în ultimele șase luni. Participanților la cercetare li s-au luat probe de pe piele înainte și după scăldări în ocean – probe la 10 minute după ce au ieșit din ocean, la 6 ore și la 24 de ore.
Scăldat, microbiom, piele: observațiile
Înainte de înot, toți indivizii aveau microbioame/flore diferite de la un altul, dar după înot, toți aveau comunități bacteriale similare pe piele, complet diferite de comunitățile "înainte de înot". La 6 ore după înot, microbiomele începuseră să revină la compoziția lor înainte de scăldat, iar la 24 de ore ar fi fost îndepărtate complet de pe piele.
„O constatare foarte interesantă a fost că specia Vibrio - identificată doar la nivelul genului (n. r. genul Vibrio include bacteria care provoacă holera - a fost detectată pe fiecare participant după scăldatul în ocean și uscarea la aer. (...) În timp ce multe Vibrio nu sunt patogene, faptul că le-am recuperat pe piele după înot demonstrează că speciile patogene Vibrio ar putea persista pe piele după înot", precizează cercetătoarea principală, potrivit sciencedaily.
Marisa Chattman Nielsen mai susține că există studii care demonstrează rolul important al microbiomului pielii în funcția de apărare a sistemului imunitar, atât fizic, cât și imunologic în timpul expunerii la apă contaminată, dar și de apărare în caz de infecții.
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Tratamentul prelungit cu Paxlovid, beneficii în cazul unor pacienți cu long COVID. Ameliorează simptomele
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.