Un scor al genelor legate de schizofrenie din placentă ar prezice dimensiunea creierului unui copil la naștere și rata de dezvoltare cognitivă a acestuia, care, în funcție de alți factori, ar duce la schizofrenie ...
Identificarea anumitor gene încă din placentă ar ajuta cercetătorii să spună care bebeluș ar putea dezvolta mai târziu în viață schizofrenie.
”Prin identificarea genelor specifice activate în placentă care par a fi unice pentru riscul de schizofrenie, ne-am concentrat asupra unui set de procese biologice care ar putea fi vizate pentru îmbunătățirea sănătății placentare și reducerea riscului de schizofrenie. (...) Până în prezent, prevenirea de la începutul vieții părea inabordabilă, dacă nu chiar inimaginabilă, dar aceste noi perspective oferă posibilități de schimbare a paradigmei”, consideră Daniel R. Weinberger, medic, CEO și director al Institutului Lieber, potrivit medicalxpress.
Potrivit acestuia, majoritatea copiilor cu un scor al genei schizofreniei mai ridicate în placentă nu vor dezvolta schizofrenie, deoarece alți factori genetici și de mediu vor compensa aceste efecte placentare mai târziu în dezvoltare. Însă, spune el, în principiu, persoanele care au alți factori de risc genetici ai schizofreniei și complicații timpurii ale vieții în timpul sarcinii ar putea să nu poată compensa și să dezvolte boala, mai ales dacă sunt bărbați.
Studiul se bazează pe peste 30 de ani de dovezi științifice care arată riscul de schizofrenie, o tulburare diagnosticată mai întâi la începutul vieții adulte, începe mult mai devreme în viață, chiar și în viața prenatală.
”Aceasta este o dovadă suplimentară că viața timpurie contează în schizofrenie și că placenta joacă un rol mai mare decât ne-am imaginat. (…) Măsurarea scorurilor genetice ale schizofreniei în placentă, combinată cu studierea primilor doi ani de tipare cognitive de dezvoltare și complicații timpurii ale vieții, s-ar putea dovedi a fi o abordare importantă pentru identificarea copiilor cu riscuri crescute. Înțelegerea traiectoriilor care duc la tulburări de neurodezvoltare este o mare provocare, dar una necesară pentru a concepe strategii care vizează prevenirea”, este de părere Daniel Weinberger, conform sursei citate.
Studiul științific, AICI.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
