Schizofrenie: tratamentul cu antipsihotice pe termen lung este sigur

Tratamentul cu antipsihotic de lungă durată, în schizofrenie, este sigur. Este concluzia unor cercetători din Suedia, care au arătat că mortalitatea este mai crescută la schizofrenicii care nu se află sub...
Cercetătorii de la Karolinska Institutet din Suedia și colegii lor din Germania, SUA și Finlanda au studiat siguranța terapiei antipsihotice pe termen îndelungat, pentru schizofrenie. Conform studiului, care este publicat în revista științifică World Psychiatry, mortalitatea a fost mai mare în perioadele în care pacienții nu au primit medicația, decât atunci când au fost sub tratament.
Persoanele cu schizofrenie au o speranță medie de viață cu zece până la douăzeci de ani sub normă și există de multă vreme îngrijorarea că una dintre cauze este utilizarea pe termen lung a medicamentelor antipsihotice. Compilațiile anterioare (meta-analize) ale rezultatelor studiilor randomizate au indicat însă că rata mortalității la persoanele cu schizofrenie aflate sub medicație antipsihotice a fost cu 30 până la 50% mai mică decât cei care au primit placebo.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor efectuate au fost mai scurte de șase luni, ceea ce nu reflectă realitatea tratamentului, care se prelungește adesea pe toată durata vieții. Cercetătorii de la Karolinska Institutet și colegii lor internaționali au făcut acum o monitorizare pe termen lung, fundamentând rezultatele anterioare și demonstrând că medicamentele antipsihotice nu sunt asociate cu un risc crescut de complicații co-morbide, cum ar fi bolile cardiovasculare. Studiul este cel mai mare realizat în domeniu până în prezent.
Mortalitate de două ori mai mare fără medicamente
„Este dificil să faci comparații între persoanele care iau medicamente permanent și cele care nu iau, deoarece aceste grupuri diferă în multe feluri”, spune Heidi Taipale, profesor asistent la Departamentul de Neuroștiință Clinică din Karolinska Institutet. "O metodă obișnuită de abordare a acestui aspect a fost să încercăm să ținem cont de astfel de diferențe atunci când facem comparații. Cu toate acestea, am ales o altă metodă, în care fiecare persoană a avut propriul control, făcând posibilă realizarea comparațiilor individuale ale spitalizării în timpul perioade de medicație antipsihotică și perioade fără tratament."
Cercetătorii au monitorizat puțin peste 62.000 de finlandezi care au primit un diagnostic de schizofrenie la un moment dat între 1972 și 2014. Acest lucru l-au făcut accesând diferite registre finlandeze până în 2015, oferind o perioadă medie de urmărire de peste 14 ani. Ei au descoperit că probabilitatea de a fi spitalizat pentru o boală somatică a fost la fel de mare în perioadele în care pacienții erau pe medicamente antipsihotice ca și înafara acestui tratament. Diferențele de mortalitate au fost însă observabile. Rata mortalității cumulate în perioada de urmărire în perioadele cu medicație și fără medicație a fost de 26, respectiv 46%.
Studiul, aici.
-
Vraci, vindecători și mistere. Medicina populară românească explicată19.10.2025, 20:30
-
-
Când să aplici masca de față pentru rezultate vizibile19.10.2025, 15:30
-
5 rețete de supă cremă pentru sezonul rece, recomandate de nutriționiști19.10.2025, 13:30
-
Secretul tibetanilor pentru imunitate, energie și longevitate19.10.2025, 11:30
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.