Tratamentul cu antipsihotic de lungă durată, în schizofrenie, este sigur. Este concluzia unor cercetători din Suedia, care au arătat că mortalitatea este mai crescută la schizofrenicii care nu se află sub...
Cercetătorii de la Karolinska Institutet din Suedia și colegii lor din Germania, SUA și Finlanda au studiat siguranța terapiei antipsihotice pe termen îndelungat, pentru schizofrenie. Conform studiului, care este publicat în revista științifică World Psychiatry, mortalitatea a fost mai mare în perioadele în care pacienții nu au primit medicația, decât atunci când au fost sub tratament.
Persoanele cu schizofrenie au o speranță medie de viață cu zece până la douăzeci de ani sub normă și există de multă vreme îngrijorarea că una dintre cauze este utilizarea pe termen lung a medicamentelor antipsihotice. Compilațiile anterioare (meta-analize) ale rezultatelor studiilor randomizate au indicat însă că rata mortalității la persoanele cu schizofrenie aflate sub medicație antipsihotice a fost cu 30 până la 50% mai mică decât cei care au primit placebo.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor efectuate au fost mai scurte de șase luni, ceea ce nu reflectă realitatea tratamentului, care se prelungește adesea pe toată durata vieții. Cercetătorii de la Karolinska Institutet și colegii lor internaționali au făcut acum o monitorizare pe termen lung, fundamentând rezultatele anterioare și demonstrând că medicamentele antipsihotice nu sunt asociate cu un risc crescut de complicații co-morbide, cum ar fi bolile cardiovasculare. Studiul este cel mai mare realizat în domeniu până în prezent.
„Este dificil să faci comparații între persoanele care iau medicamente permanent și cele care nu iau, deoarece aceste grupuri diferă în multe feluri”, spune Heidi Taipale, profesor asistent la Departamentul de Neuroștiință Clinică din Karolinska Institutet. "O metodă obișnuită de abordare a acestui aspect a fost să încercăm să ținem cont de astfel de diferențe atunci când facem comparații. Cu toate acestea, am ales o altă metodă, în care fiecare persoană a avut propriul control, făcând posibilă realizarea comparațiilor individuale ale spitalizării în timpul perioade de medicație antipsihotică și perioade fără tratament."
Cercetătorii au monitorizat puțin peste 62.000 de finlandezi care au primit un diagnostic de schizofrenie la un moment dat între 1972 și 2014. Acest lucru l-au făcut accesând diferite registre finlandeze până în 2015, oferind o perioadă medie de urmărire de peste 14 ani. Ei au descoperit că probabilitatea de a fi spitalizat pentru o boală somatică a fost la fel de mare în perioadele în care pacienții erau pe medicamente antipsihotice ca și înafara acestui tratament. Diferențele de mortalitate au fost însă observabile. Rata mortalității cumulate în perioada de urmărire în perioadele cu medicație și fără medicație a fost de 26, respectiv 46%.
Studiul, aici.
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
