Ce boli indică sezația de sufocare. Dispneea: cauze, simptome, tratament.
De la senzația de sufocare până la dificultăți respiratorii persistente, dispneea reprezintă un simptom complex cu numeroase cauze și manifestări variate.
Dispneea, denumită și senzația de lipsă de aer, este un termen medical folosit de profesioniștii din domeniul sănătății pentru a descrie dificultatea în respirație. Aceasta poate fi resimțită sub diferite forme, precum senzația de sufocare, strângerea în piept sau efort crescut pentru a inspira.
Dispneea poate fi un simptom al unor afecțiuni variate, inclusiv probleme cardiace, pulmonare sau chiar condiții legate de anxietate. Exercițiile intense, alergiile și infecțiile respiratorii sunt, de asemenea, printre factorii care pot declanșa senzația de lipsă de aer.
Afecțiuni cardiace:
- Anemia
- Insuficiența cardiacă
- Tulburări ale mușchiului cardiac (cardiomiopatie)
- Ritm cardiac anormal (aritmie)
- Inflamații în jurul inimii (endocardită, pericardită, miocardită)
Afecțiuni pulmonare:
- Astm
- BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică)
- Pneumonie
- Fibroză pulmonară
- Cancer pulmonar
- Tromboză pulmonară
Alte cauze:
- Anxietate
- Leziuni care afectează respirația (coastă ruptă)
- Medicamente
- Temperaturi extremeIndice de masă corporală ridicat
Dispneea acută: Se instalează rapid și nu persistă mult timp, fiind asociată adesea cu alergii, anxietate sau boli respiratorii acute, cum ar fi gripa sau răceala.
Dispneea cronică: Persistă pe termen lung și poate fi legată de afecțiuni cronice precum astmul, BPOC sau insuficiența cardiacă.
Paroxysmal Nocturnal Dyspnea (PND): O formă specifică de dispnee, care apare la scurt timp după adormire și poate fi asociată cu insuficiența cardiacă.
Semnele dispneei pot varia, incluzând senzația de strângere în piept, dificultate în inspirație profundă, ritm cardiac accelerat sau respirație șuierătoare. Pentru a identifica cauza dispneei, medicul poate efectua:
Examen fizic: Ascultarea plămânilor, măsurarea tensiunii arteriale și monitorizarea nivelului de oxigen în sânge.
Imagistică: Radiografii toracice, CT scans sau alte teste pentru a evalua starea plămânilor și inimii.
Analize de sânge: Pentru a identifica posibile cauze, cum ar fi anemia sau infecțiile.
Teste de funcționare a plămânilor: Măsurarea capacității respiratorii pentru a evalua funcția pulmonară.
Tratamentul dispneei depinde de cauza sa subiacentă. Opțiunile includ:
Exerciții fizice: Întărirea inimii și plămânilor pentru a reduce efortul necesar pentru respirație.
Tehnici de relaxare: Exerciții de respirație și tehnici de relaxare pentru a gestiona dispneea asociată cu anxietatea sau condițiile respiratorii.
Medicație: Bronhodilatatoarele pentru relaxarea căilor respiratorii, medicamente pentru anxietate sau durere, în funcție de cauză.
Terapie cu oxigen: Prescrierea oxigenului suplimentar în cazul nivelurilor scăzute de oxigen în sânge.
Prevenirea dispneei implică gestionarea condițiilor medicale subiacente, evitarea factorilor de risc și menținerea unui stil de viață sănătos. Căutarea ajutorului medical este crucială în cazul unor simptome severe, cum ar fi dificultăți respiratorii bruște, cianoza (colorarea albastră a pielii), sau senzații de sufocare care persistă după odihnă.
Vezi și: Ce este și cum ne afectează empatia. Capcanele în care pot cădea oamenii empatici
Dispneea este un simptom comun, dar complex, care poate indica o varietate de afecțiuni. Diagnosticul corect și identificarea cauzei subiacente sunt esențiale pentru un plan de tratament eficient. În timp ce dispnea poate crea anxietate și teamă, abordarea medicală adecvată poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului. Consultarea regulată cu un medic specialist și respectarea planului de tratament sunt cheia gestionării dispneei într-un mod eficient.
Această boală a cauzat cele mai multe decese provocate de boli infecțioase în anul 2023.
Tusea, un simptom aparent obișnuit, poate ascunde afecțiuni severe care pun în pericol sănătatea. Când devine tusea îngrijorătoare.
Aceasta este temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dar ce ne facem dacă în dormitor este prea cald.
Hipotermia reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătate, iar prevenirea și conștientizarea riscurilor sunt vitale.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
Care este diferența între insuficiența respiratorie acută și cea cronică și ce afecțiuni le pot declanșa.
Aceste tratamente vindecă cel mai frecvent tip de cancer. Sunt eficiente și în cazurile avansate.
Această investigație depistează leziunile pulmonare de dimensiuni mici.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
Tratamentul pentru cancerul pulmonar cu celule mici a fost aprobat de FDA. Are efecte în cazul bolii care a progresat după chimioterapie.
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
Testul care depistează cancerul pulmonar. Detectează chiar și tumorile invizibile.
Această combinație de vitamine crește riscul de cancer pulmonar. Are efecte negative și asupra cardiacilor.
Cum îți dai seama dacă ai astm. Află care este procedura minim invazivă pentru tratarea astmului sever.
