Sindromul Sjogren, o boală autoimună invalidantă, este considerată o boală rară, dar afectează tot mai multe persoane, în special după vârsta de 40 de ani. Despre această boală a vorbit col. medic...
Col. medic dr. Ciprian Jurcuţ, de la Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr.Carol Davila" a explicat la întâlnirea pacienților cu sindromul Sjogren despre ce înseamnă această boală, ce însemană să trăiești cu o astfle de afecțiunie și cum arată viața unei persoane atinse de această boală. Întâlnirea a avut loc pe 27 septembrie, în Amfiteatrul Ambulatoriului Integrat al Spitlaului Universitar de Urgență Militar Centrla „Dr. Carol Davila”. Informațiile au fost publicate pe pagina de socializare a spitalului.
„Sindromul Sjogren este boală autoimună, în sensul că organismul produce anticorpi împotriva propriilor celule sau ţesuturi. Se manifestă în principal prin uscăciune la nivelul ochilor şi la nivelul gurii. Simptomele pe care le descriu pacienţii sunt de senzaţie de nisip sau alt corp străin în ochi, de arsură la nivelul ochilor, absenţa lacrimilor în situaţii în care ar fi natural ca acestea să apară. În ceea ce priveşte simptomele de uscăciune bucală, pacienţii relatează dificultăţi în mestecarea şi înghiţirea alimentelor, necesitatea de a bea apă în timp ce mănâncă alimente, probleme dentare de tipul cariilor multiple şi frecvente”, a explicat col. medic dr. Ciprian Jurcuţ, şef Secţie Medicină Internă II a Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr.Carol Davila".
Potrivit acestuia, deşi în general boala este percepută ca fiind rară, nu este chiar aşa, prevalenţa sa crescând semnificativ odată cu vârsta. Astfel, boala nu este frecventă la adultul tânăr, la 20-30 de ani, dar prevalenţa începe să crească spre vârsta de 40-50 de ani, în special în rândul femeilor.
„Studiile de prevalenţă, adică de frecvenţă a bolii în populaţie, raportează date variabile de la o ţară la alta sau în funcţie de metoda de diagnostic folosită, dar majoritatea autorilor sunt de acord cu creşterea prevalenţei odată cu vârsta”, a susţinut dr. Jurcuţ.
El a precizat că SUUMC poate aborda integrat această afecţiune atât din punctul de vedere al stabilirii diagnosticului cât şi din punctul de vedere al tratamentului.
"Noi suntem unul dintre spitalele din ţară în care putem aborda integrat sindromul Sjogren. Spun asta pentru că diagnosticul şi tratamentul necesită deseori o colaborare între mai multe specialităţi medicale. Diagnosticul necesită o evaluare oftalmologică specială, cu măsurarea secreţiei lacrimale şi examene speciale pentru a se vedea dacă există afectare la nivelul corneei. Fiind o boală autoimună în care sunt implicaţi autoanticorpi, diagnosticul de bazează pe dozarea în sânge a unor anticorpi specifici (Ro sau SS-A şi La sau SS-B). În unele cazuri, se poate face biopsia de glande salivare minore, utilă pentru a detecta modificările specifice bolii de la acest nivel. Astfel, în diagnostic sunt implicaţi alături de internişti sau reumatologi, medici oftalmologi, specialişti în chirurgie oro-maxilo-facială care ne ajută cu biopsiile de glande salivare minore, serviciul de anatomie patologică care este extrem de important în interpretarea biopsiilor, laboratorul în care realizăm analizele necesare diagnosticului", a mai afirmat Ciprian Jurcuţ.
El a precizat că în cadrul Spitalului Militar există o colaborare foarte bună cu Secţia de medicină nucleară, unde s-a efectuat, la unii pacienţi, scintigrafia de glande salivare, pentru a vedea dacă funcţia glandelor salivare este afectată.
"În plus, unii pacienţi pot avea şi alte manifestări ale bolii, cum ar fi cele pulmonare sau neurologice, ceea ce înseamnă că este nevoie şi de o colaborare cu secţiile respective. În spitalul nostru, pacienţii au acces la toate aceste servicii necesare pentru a putea stabili un diagnostic corect", a mai spus doctorul internist.
Potrivit acestuia, odată stabilit diagnosticul, pacienţilor li se prezintă, pe de o parte, reguli de viaţă generale pentru a proteja ochii şi mucoasa bucală, iar pe de altă parte, se stabileşte schema de tratament care se bazează pe topice locale la nivel ocular, pe stimulente ale secreţiei lacrimale şi salivare, imunosupresoare sau tratament cortizonic. Schema de tratament este stabilită în funcţie de particularităţile fiecărui caz şi adaptată acestora.
Dr. Jurcuţ a mai precizat că tratamentul nu este unul foarte scump şi se supune regulilor generale de compensare.
"Trebuie precizat faptul că diagnosticul este stabilit de către medicul specialist de medicină internă sau reumatologie după analiza atentă a datelor cazului şi după excluderea altor cauze de uscăciune oculară sau bucală. Vreau să subliniez faptul că nu întotdeauna aceste simptome sunt datorate sindromului Sjogren, existând o multitudine de alte situaţii sau boli în care mai pot fi întâlnite. Tocmai de aceea diagnosticul este unul complex şi trebuie efectuat doar către medicul specialist", a arătat Jurcuţ.
Potrivit acestuia, boala nu este una foarte gravă, dar poate fi invalidantă datorită simptomelor de uscăciune sau atunci când există manifestări sistemice.
"De asemenea, oboseala cronică, uneori severă, este una dintre problemele principale ale pacienţilor. În plus, există anumite riscuri pe care le implică boala, pacienţii necesitând o supraveghere atentă în acest sens", a susţinut dr. Jurcuţ.
Pacienţii care au boala prezintă un risc crescut pentru apariţia limfoamelor comparativ cu populaţia generală.
"Acest sindrom există în formă sa primară, adică neasociat unei alte boli sau în forma secundară, asociat cu alte boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă, sclerodermia sau bolile autoimune tiroidiene", a adăugat Ciprian Jurcuţ.
Nu se cunosc cauzele apariţiei bolii, potrivit medicului, existând până în acest moment mai multe teorii, astfel că nu au fost identificate modalităţi speciale de prevenţie.
De asemenea, medicul militar a subliniat importanţa adresării la medicul specialist atunci când există simptome care ar putea sugera boala, pentru a se demara un proces de diagnostic specific şi pentru a se stabili o schemă de tratament adaptată.
Ceara de ureche protejează urechea internă, dar acumularea excesivă poate cauza probleme și necesită o igienă adecvată.
"Pentru unele lucruri nu trebuie bani europeni. Dacă interzici claxonatul, e pe gratis asta doar trebuie să semnezi un ordin".
Acest semn banal poate fi un indicator al cancerului sau al hipertensiunii arteriale.
Această investigație este esențială în cazul nou-născuților. De acest lucru depinde dezvoltarea creierului lor.
De ce apar pietrele la amigdale și ce tratament există. Cum poți trata pietrele la amigdale acasă.
Acest truc simplu te scapă de sforăitul din timpul nopții. Îl faci pe timpul zilei și are efect noaptea.
Strănutul poate fi mai periculos decât credem. Poate duce la complicații serioase.
Trei schimbări simple pentru a preveni respirația neplăcută au fost dezvăluite de un medic.
Acest semn care apare în timp ce mănânci este un prim semnal al bolii Alzheimer și al declinului cognitiv.
Ce se întâmplă când porți căști. Care este pragul critic care îți afectează auzul.
Care sunt barierele de care se lovesc părinții ai căror copii au nevoie de un implant Cohlear.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Ce poți să pățești din cauza muzicii de la nunți, atunci când aceasta este la un volum ridicat. Cum poți să îți protejezi auzul.
Această terapie reduce mortalitatea din cauze cardiovasculare. Are efecte multiple, în special în timpul somnului.
