SPIRONOLACTONUM + FUROSEMIDUM - prospect. Acțiune: diuretic antialdosteronic, care reţine ionul potasiu + diuretic de ansă, care elimină ionul potasiu.
SPIRONOLACTONUM + FUROSEMIDUM - prospect
Denumire comercială: DIOCOR, DIUREX, DIUROCARD
Forma: capsule
Indicații: tratamentul edemelor rezistente (mai ales al celor asociate cu hiperaldosteronism secundar) din cadrul insuficienței cardiace congestive cronice şi cirozei hepatice.
Contraindicații: Hipersensibilitate la furosemidă, spironolactonă, sulfonamide sau la oricare dintre excipienţii produselor. Insuficiență renală severă (clearance al creatininei < 30 ml/minut sau creatininemia > 1,8-2 mg/100 ml) sau acută, anurie, hiperpotasemie, encefalopatie hepatică, hipovolemie sau deshidratare, hiponatremie, obstacol pe căile urinare, sarcină şi alăptare.
Atenție: asocierea va fi utilizată numai după ce eficienţa fiecărui diuretic va fi verificată prin administrare separată. Monitorizarea ionogramei este necesară la începutul trat. şi în cazurile grave. Atenţionare pentru sportivi: produsele pot determina reacţie pozitivă la testele de control antidoping. Interacţiuni: nu se recomandă administrarea concomitentă cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC), triamteren, amilorid, săruri de potasiu, inhibitori ai receptorilor pentru angiotensina II, antiinflamatoare nesteroidiene, heparine, ciclosporină, tacrolimus şi trimetoprim datorită riscului de hiper-potasemie. Prudenţă la asocierea cu digitalice, antihipertensive, insulină, glucocorticoizi, fenitoină, baclofen, metformină, substanţe de contrast iodate, antidepresive triciclice şi neuroleptice. Se evită asocierea cu medicamente care produc torsada vârfurilor (astemizol, eritromicină i.v., sparfloxacină, sultopridă, vincamină, amiodaronă, disopiramidă, sotalol). Prudenţă la pacienţi cu: hipertrofie benignă de prostată, tulburări de micţiune, afecţiuni hepatice, vârstnici, diabet zaharat latent sau manifest, gută. Influenţează negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reacții adverse: Furosemida: tratamentul prelungit însoţit de o dietă desodată strictă poate provoca dezechilibru hidroelectrolitic şi acidobazic manifestat prin: deshidratare, hiperazotemie, hiponatremie, hipokaliemie, hipovolemie cu hipotensiune ortostatică. În prezenţa insuficienței hepatice, furosemida poate provoca encefalopatie hepatică. Dozele mari de furosemidă sau administrarea în ciroză, în denutriţie, diaree cronică sau în insuficiență cardiacă pot provoca hipokaliemie cu sau fară alcaloză metabolică şi cu posibilitatea antrenării unor tulburări de ritm grave, mai ales ventriculare. Poate creşte: uricemia, glicemia, colesterolemia. S-au semnalat cazuri rare de pancreatită, nefrită interstiţială, erupţii alergice cutanate, leucopenie, trombopenie, dureri lombare. Rar, surditate trecătoare sau definitivă. Riscul creşte când furosemida este administrată în doze mari la bolnavii cu insuficiență renală. Spironolactona: la doze mari de spironolactonă şi tratamentul îndelungat poate apărea ginecomastie, obişnuit reversibilă. Alte reacţii adverse, obişnuit rare şi reversibile sunt: impotenţă sexuală, tulburări menstruale, intoleranţă digestivă, erupţii cutanate, somnolenţă. Diureticul poate creşte moderat potasemia. La pacienţii cu insuficiență renală, atunci când sunt asociate săruri de potasiu şi la cei sub tratament cu IEC - inhibitori de enzimă de conversie, se pot produce creşteri marcate ale potasemiei - se întrerupe administrarea spironolactonei şi se corectează acest dezechilibru electrolitic. Au fost semnalate cazuri de carcinom mamar, la pacienţii trataţi cu spironolactonă, dar relaţia cauzală nu a fost stabilită. Supradozare: tulburări electrolitice grave (hiperpotasemie şi hiponatremie), deshidratare (prin diureză excesivă).
Un nou studiu demontează miturile legate de întârzierea terapiei după un accident vascular cerebral și ar putea schimba complet protocoalele din spitale!
