Stresul, inamicul sănătății. Diaconu: Hipertensiunea și diabetul, steagurile ROȘII

EXCLUSIV
Stresul – FOTO: Pexels@Kat_Smith
Stresul – FOTO: Pexels@Kat_Smith

Stresul este inamicul sănătății. Stresul poate fi acut sau cronic, cel din urmă fiind cel mai dăunător.

Stresul afectează întregul organism. Medicul psihiatru, Gabriel Diaconu, a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL cum ne afectează stresul calitatea vieții, dar și sănătatea.

Stresul poate fi de două tipuri. Acut, care nu dăunează organismului, ci din contră, îl face să funcționeze în parametri optimi, dar și cronic. Stresul cronic este dăunător pentru sănătate.

Stresul este un concept fiziologic descris în urmă cu mai bine de 100 de ani și are de-a face cu reactivitatea fiziologică organismului în fața unui factor extern, dar sunt mai multe tipuri de stres. Unele sunt pozitive pentru organism.

Când vorbim despre de obicei ne ne referim la distres sau la acel stres perceput negativ de individ. În acest sens, organismul are neuroendocrin, o axă de structuri ale organismului, respectiv substanțe secretate de acele structuri care pregătesc organismul să facă față stresului. Și această axă în chiar așa se cheamă, axa stresului, conține mai multe niveluri echipare de arhitectură.

Cel mai sus este hipotalamusul, după care este glanda hipofiză, după care este glanda suprarenală, mai exact partea corticală a glandei suprarenale și între aceste niveluri se stabilesc sunt legături prin intermediul unor substanțe, unor mediatori sau hormoni care sunt denumiți laolaltă hormon de stres și există o fază acută de răspuns la stres care implică deopotrivă creierul, sistemul endocrin și alți actori, cum ar fi nu știu, arborele cardiovascular, axa respirației, metabolismul hepatic.

În faza acută de stres fac ca organismul să performeze optim”, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical, dr. Gabriel Diaconu.

Vezi și: De ce să nu mai dormi niciodată cu părul desfăcut

Efectele nedorite ale stresului cronic

Dacă hormonii de stres sunt activați constant, pot apărea anumite simptome deranjante și probleme  de sănătate.

”Dar există și o fază cronică de stres care cumva este mai subtilă și care de multe ori din păcate are și efecte nedorite, în sensul în care stresul cronic duce la anumite transformări pe care le dă promonul de stres cronic, care este cortizolul în bună măsură și care poate să ducă la modificări în greutate, modificări în arhitectura somnului, modificări la nivelul funcționării ficatului, a inimii, a plămânilor.

Din punctul ăsta de vedere nu știm încă absolut toate efectele pe care le are hormonul de stres. Din păcate chestiunea asta face să fie și foarte mult folclor, foarte multă legendă cum că spre exemplu stresul duce la cancer sau stresul duce la infarct sau stresul duce la demență. Fără doar și poate că sensul cronic este un factor de risc, dar nu este un factor cauzal pentru ce am descris adineauri”, a mai precizat medicul psihiatru.

Probleme de alimentație

Totodată, stresul poate cauza dezechilibre emoționale, printre cele mai frecvente fiind depresia, anxietatea și atacurile de panică.

”Persoanele care au stres cronic sunt mai înclinate să folosească substanțe de uz recreațional sau să mănânce nepotrivit și prin chestiunea asta să-și crească riscul de obezitate și diabet și prin chestia asta să își crească riscul cardiovascular”, a mai explicat Gabriel Diaconu.

Vezi și: Nufărul galben devine simbolul Zilei Naţionale a Supravieţuitorilor de Cancer. Pauliuc: Floare născută din suferință

Cum eliminăm stresul

Primul pas în orice strategie de combatare a stresului cronic ar trebui să fie reprezentat de tentative de relaxare, prin măsuri precum meditația, exerciții de respirație, exerciții de relaxare a mușchilor, rezervarea timpului de recreere sau terapie prin masaj.

”Lucrurile în fapt în medicină nu sunt separate, ele sunt inter-relaționate unul la celălalt, sunt legate profund unul de celălalt. Așa cum sunt ele legate nu este suficient să-I spui unei persoane, schimbă stilul de viață și scade nivelul de expunere de stres ca să nu faci infarct, ca să nu faci diabet.

Dar este corect unei persoane care are deja stigmate, care are vizipidemie sau care are un istoric de infarct sau dacă are un accident vascular la activ sau dacă are un diabet care nu e ușor compensabil prin medicație sau prin nutriție și vezi și că are un stil de viață dezordonat și psihostresant la acel moment intervine sfatul poate vrei să faci ceva chestiunea asta pentru că dacă nu faci îți, va agrava condiția.

Stresul nu este doar un factor cauzal, este mai degrabă un modulator și este un factor adițional de risc în contextul mai larg al sănătății individului. Bun cum pot să tratez o intoxicație cu monoxid de carbon?

Mi-aduc aminte când eram când eram student. Apropo de intoxicații cu substanțe care sunt propun toxice pentru organism. Profesorii noștri ne spuneau că primul gest este să scot persoana din mediu toxic.  

Dacă e gaz metan trebuie să o scoți din bucătăria unde este scurgere de gaze. Când vine vorba despre stresul cronic, primul răspuns este să coți persoana din camera generatoare de stres a vieții. Ceea ce sună plauzibil, dar rareori se întâmplă.

O bună unealtă în gestionarea mai bună a stresului este psihoterapia, dar care aici este calată mai degrabă pe dimensiuni vocaționale, nu neapărat pe aspecte interpersonale”, a mai explicat medicul psihiatru.

Vezi și: Durerile de gât pot trece cu repaus vocal și câteva alimente. Lista celor mai bune alimente pentru dureri

Factori cauzatori de stres

Rutina zilnică, probleme sociale, economice contribuie la declanșarea stresului. Psihiatrul Gabriel Diaconu a precizat că din ce în ce mai multe persoane tinere se confruntă cu afecțiuni cauzate de stres.

”Și ele de multe sunt cauzatoare de stres. Când zic ocazionale mă refer la faptul că marii factori în zilele noastre și drept în ce privește stresul, marii, factori de risc sunt aglomerarea, urbană, sunt poluarea și teroarea ecologică pe care o suferă oamenii în infernul urban.

Au de a face cu stresul ocupațional, de multe ori aceste variabile pentru că oamenii muncesc mult și își pierd spontaneitatea vieții pentru că sunt stresați să aibă bani, să își plătească ratele, să își țină copiii în școli. Proastele obiceiuri nu se schimbă peste noapte și drept urmare e nevoie uneori de o intervenție prelungită ca oamenii să ia decizii mai bune de viață și care să le prioritizeze sănătatea.

Dar aici în intervenții ajungi inevitabil se confrunți anumite disonanțe cognitive sau anumite gânduri iraționale pe care oamenii le au despre propriul corp, propria sănătate, chestie care participă cumva la mediu nefast în care oamenii trăiesc. Pe de o parte, trebuie să recunoști chestia asta, oamenii au ajuns să trăiască mai mult pentru că medicii poate să facă mult pentru oameni.

Pe de altă parte, deciziile de viață, ce știu eu să ajung să iei la 40 de ani o pastilă de hipertensiune sau să ajungi să iei la 50 de ani în pastilă de diabet, poate că-ți prelungesc viața, dar cu siguranță nu dau superputeri în fața stresului.

Menționez astea două lucruri hipertensiunea și diabetul, pentru că sunt epidemice în România și pentru că sunt steagurile roșii, în momentul în care o persoană tânără ajunge să le aibă vizavi de impactul devastator pe care poate să-l aibă stresul asupra persoanei”, a mai explicat medicul.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0