Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Un studiu de la Stanford Medicine a identificat șase subtipuri de depresie majoră, deschizând calea către tratamente mai personalizate bazate pe activitatea...
Un studiu realizat la Stanford Medicine a identificat șase subtipuri de depresie majoră, 30% dintre cei afectați nereușind să răspundă adecvat la tratament. Cercetătorii sugerează că aceste subtipuri ar putea ajuta la identificarea potențialelor răspunsuri la tratament pentru antidepresive și terapie prin discuții.
Studiul a implicat 801 participanți diagnosticați anterior cu depresie sau anxietate, folosind RMN funcțional pentru a măsura activitatea creierului în repaus și a analiza funcționarea cognitivă și emoțională.
Cercetătorii s-au concentrat pe regiunile creierului și pe conexiunile acestora pentru a identifica șase modele distincte de activitate. În plus, 250 de participanți au fost repartizați aleatoriu pentru a primi unul dintre cele trei antidepresive utilizate în mod obișnuit sau terapie comportamentală prin discuții.
Studiul asupra subtipurilor de depresie
Un studiu a constatat că persoanele cu hiperactivitate în regiunile cognitive ale creierului au cel mai bun răspuns la venlafaxină, în timp ce cei cu niveluri mai ridicate de activitate în trei regiuni ale creierului legate de depresie și rezolvarea problemelor au răspunsuri mai bune de la terapia comportamentală de discuții.
Persoanele cu niveluri mai scăzute de activitate în circuitul cerebral care controlează atenția sunt mai puțin susceptibile de a înregistra îmbunătățiri cu terapia prin discuții decât celelalte subtipuri. Autorii studiului sugerează că această descoperire poate fi transformatoare, deoarece permite o abordare mai personalizată a tratamentului sănătății mintale.
Terapia utilizată în cadrul studiului s-a axat pe învățarea de către participanți a abilităților de a aborda problemele zilnice, iar activitatea ridicată în aceste regiuni ar putea să îi ajute în dezvoltarea de noi abilități. Pentru persoanele cu activitate scăzută în regiunea legată de atenție, antidepresivele pentru a crește activitatea înainte de terapia prin discuții ar putea ajuta. Cercetătorii consideră că screeningul depresiei ar putea include o scanare a creierului pentru a ajuta la identificarea subtipului și a celui mai bun tratament.
Dr. David Merrill, psihiatru geriatru și director al Pacific Brain Health Center al Pacific Neuroscience Institute de la Providence Saint John's Health Center, consideră că utilizarea activității creierului pentru a alege tratamentul potrivit este importantă.
Cu toate acestea, cu excepția cazului în care accesul la scanările fMRI este disponibil, acest nivel de diagnosticare ar putea să nu fie disponibil pentru pacienți. Studiul discută mai degrabă conceptul de alegere a tratamentului pe baza activității cerebrale, decât de a pune întrebări despre diferite simptome.

Foto: Freepik
Depresia rezistentă la tratament
Depresia rezistentă la tratament apare atunci când depresia unei persoane nu răspunde la cel puțin două tipuri diferite de antidepresive. Aproximativ 30% dintre persoanele cu tulburare depresivă majoră nu răspund adecvat la tratament și doar 67% dintre persoane ajung la remisie după patru teste cu antidepresive.
Pentru aproximativ două treimi dintre persoanele cu depresie, tratamentul nu reușește să readucă simptomele la niveluri sănătoase. Medicii prescriu de obicei medicamente aleatoriu, prin încercare și eroare, ceea ce poate dura luni sau ani pentru ca cineva să găsească medicamentul și doza potrivite pentru a-și trata eficient simptomele.
Un nou studiu oferă speranța că imagistica cerebrală poate ajuta cadrele medicale să înțeleagă mai bine ce tratament va funcționa pentru un pacient. Farmacogenetica, studiul cauzelor genetice ale răspunsurilor la medicamente, și farmacocinetica, studiul modului în care medicamentele sunt metabolizate, pot determina dacă un medicament este eficient, dacă o persoană va avea efecte secundare grave și doza necesară. O analiză de salivă poate furniza informații genomice.
Depresia este adesea tratată la nivelul asistenței medicale primare, iar dacă o persoană nu răspunde la tratament, aceasta este trimisă la un specialist, care poate solicita teste de laborator pentru a determina un tratament adecvat. În cazul în care depresia tot nu se diminuează, următorul pas ar fi un spital sau un spital educațional, unde pot fi utilizate teste de laborator și scanări ale creierului.
Echipa încearcă să își îmbunătățească și să își extindă cercetarea prin conectarea biotipurilor imagistice cerebrale la semnături derivate din măsuri digitale și de pe smartphone-uri. Această abordare ar putea permite identificarea de la distanță a biotipurilor posibile și semnalizarea momentului în care o persoană ar putea veni pentru o scanare. Scanările cerebrale pot dezvălui modificări cerebrale specifice legate de depresie, putând dubla numărul de pacienți care se însănătoșesc mai repede.
-
Consumul de alcool și kilogramele în plus, asociate cu cancerul de sân30.03.2026, 15:05
-
Florile care sunt toxice pentru pisici30.03.2026, 14:26
-
Cum alegem produse lactate sigure și de calitate30.03.2026, 13:21
-
Cele 4 greșeli care îți distrug inima. Avertismentul unui cardiolog30.03.2026, 12:57
-
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
