Adrian Grecu, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), a fost invitat în ediția specială a Interviurilor comune DC NEWS și DC MEDICAL. El a vorbit, printre...
Suplimentele alimentare sunt o categorie de poduse a căror reclamă promite să rezolve diferite probleme de sănătate, însă fără a avea la bază o cercetare științifică medicală temeinică. Suplimentele, care se găsesc în magazine și în farmacii, nu se află sub controlul și aprobarea Agenției Naționale a Medicamentului, astfel că nu există un control riguros - ca în cazul medicamentelor – asupra conținutului lor.
Adrian Grecu, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), invitat la emisiunea Interviurile DC News și DC Medical, realizată de Val Vâlcu, director DC News, a precizat că aceste produse sunt gestionate de către ministerul Agriculturii.
„Aceste suplimente, care nu sunt testate, nici măcar nu trec pe la Agenția Națională a Medicamentului, sunt produse gestionate de ministerul Agrculturii. Teste de calitate nu se fac, dovezi științifice care să arate efectele benefice invocate nu există, reclamele pot fi înșelătoare, pot să spună orice”, a menționat el.
Făcând o paralelă cu medicamentele generice, a căror calitate este pusă la îndoială – în ciuda faptului că pentru a fi aprobate ele trebuie să îndeplinească un standard de calitate – el a mai spus:
„Medicamentele generice și inovative, cu prescripție, în general sunt medicamente care sunt acoperite și din fondul de sănătate, din fondul de medicamente, e o componentă la care statul contribuie; și atunci, sigur că poate pe segmentul acesta statul e mult mai atent cum își cheltuie banii”.
„Partea de suplimente intră, mai degrabă, în partea de «consummer», bunuri de larg consum; și în funcție de cum răspunde fiecare cetățean la o anumită reclamă și cum o interpretează, decide să-și cheltuiască banii acolo, sau nu.”
Invitatul de la Interviurile DC MEDICAL și DC NEWS a mai arătat că cel care poate reglementa acastă situație este statul, prin instituțiile abilitate.
„Noi, ca industrie farma, nu putem face nimic, aș zice că autoritățile ar trebui să se sesizeze și să ia măsuri. Pe de altă parte, produsele respective sunt cumpărate de către cetățenii români din propriile fonduri, chiar dacă sunt achiziționate din farmacii, creând impresia că sunt medicamente. Statul ar terbui să ia măsuri, pentru că nu toată lumea are studii medicale, nu toată lumea știe să citească un studiu clinic, științific. Aici ar trebui reguli mai dure, autoritățile ar trebui să reglementeze lucrurile acestea, pentru că suplimentele sunt aprobate de ministerul Agriculturii, sunt aprobate la fel ca salamul, cerealele de consum, în sensul că nu fac rău, dar nimic nu dovedește că ar face bine”, a mai arătat el.
De ce suplimentele nu vor putea fi niciodată fi comparate cu biosimilarele, ce sunt medicamentele biosimilare și cum constituie ele un avantaj pentru pacienți, dar și în ce patologii sunt ele soluție salvatoare, vedeți în video:
Noi medicamente vor intra pe lista celor gratuite și compensate, de la 1 noiembrie.
Ce să faci ca să nu contractezi vreo infecție intraspitalicească. Măsura simplă care previne infecțiile grave.
Aceste medicamente te pot ucide într-o clipă. Adulții sunt cei mai expuși riscului.
Acest antibiotic poate fi utilizat încă de la naștere.
Organizaţii ale pacienţilor cronici spun că lista medicamentelor compensate şi gratuite, o simplă hârtie ce aşteaptă o semnătură de la Guvern.
Condițiile în care asigurații pot beneficia de vaccinuri pe bază de prescripție electronică utilizată în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Rybelsus este primul GLP-1 RA pus într-un comprimat. Care sunt diferențele dintre Rybelsus și Ozempic.
Probiotice, prebiotice și sănătatea intestinului. Iată ce trebuie să știm cu adevărat despre ele.
Ministrul Alexandru Rafila subliniază importanţa educării publicului privind medicamentele sigure.
