Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer

Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Vezi și: Ce se întâmplă când combini cafeaua cu vitaminele. Ce este regula lui 30
Un tratament simplu, bazat pe stimularea luminii și a sunetului la frecvența de 40 hertzi, ar putea reprezenta o schimbare majoră în lupta împotriva bolii Alzheimer. Cercetătorii de la MIT au descoperit că această metodă non-invazivă poate reduce acumularea plăcilor amiloide și a încurcăturilor de proteine tau, îmbunătățind funcțiile cognitive ale pacienților, fără efectele secundare ale medicamentelor clasice, potrivit studiului publicat în revista Plos Biology.
Un nou mod de abordare a bolii Alzheimer
În timp ce industria farmaceutică investește miliarde în dezvoltarea unor tratamente medicamentoase cu rezultate limitate, stimularea senzorială la 40 Hz oferă o alternativă inovatoare. Această tehnică, denumită Gamma Entrainment Using Sensory stimuli (GENUS), ajută la sincronizarea ritmurilor cerebrale, având beneficii extinse la nivel molecular, celular și circuital.
"Pe măsură ce am făcut toate observațiile noastre, mulți alți oameni din domeniu au publicat rezultate care sunt foarte coerente. Oamenii au folosit multe modalități diferite de a induce gamma, inclusiv stimularea senzorială, stimularea transcraniană cu curent alternativ sau stimularea magnetică transcraniană, dar cheia este furnizarea de stimulare la 40 Hz. Toți văd efecte benefice", afirmă Li-Huei Tsai, director al Aging Brain Initiative de la MIT.
Cum funcționează stimularea senzorială?
Creierul uman generează în mod natural oscilații gamma (30-100 Hz), esențiale pentru memorie, percepție și cogniție. La pacienții cu Alzheimer, aceste ritmuri sunt perturbate. Expunerea la lumini intermitente și sunete la 40 Hz poate restabili sincronizarea circuitelor cerebrale, stimulând activitatea microglială, eliminarea amiloidului și îmbunătățind fluxul sanguin cerebral.
Descoperirea a fost inițial făcută prin optogenetică, o tehnologie care folosește lumina pentru a controla neuronii, demonstrând că ritmurile de 40 Hz reduc nivelul beta-amiloidului la șoareci. Ulterior, s-a constatat că efectul poate fi obținut și prin metode non-invazive, precum stimularea luminoasă și sonoră.
Un studiu publicat în Nature în 2016 a arătat că expunerea zilnică timp de o oră la lumină intermitentă de 40 Hz reduce plăcile amiloide și activează microglia la șoareci. Ulterior, s-a demonstrat că aceste oscilații se răspândesc în regiunile cognitive esențiale, precum hipocampul și cortexul prefrontal.
Vezi și: De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
Terapie senzorială - FOTO: Freepik
Beneficii sporite prin stimulare multimodală
O altă etapă esențială a fost adăugarea stimulării auditive. Sunetele la 40 Hz au indus oscilații gamma în hipocamp și cortexul auditiv al șoarecilor predispuși la Alzheimer, reducând atât beta-amiloidul, cât și patologia tau. Mai mult, stimularea auditivă a îmbunătățit fluxul sanguin cerebral, facilitând eliminarea toxinelor.
Cea mai eficientă combinație s-a dovedit a fi stimularea simultană vizuală și auditivă. Aceasta a determinat acumularea unui număr mai mare de microglii în jurul plăcilor amiloide și o reducere semnificativă a acestora în întregul creier, inclusiv în cortexul prefrontal.
De curând, cercetătorii au dezvoltat și un sistem de stimulare tactilă, bazat pe vibrații de 40 Hz. În studiile pe modele de neurodegenerare, această tehnologie a redus acumularea proteinei tau, a protejat neuronii și conexiunile dintre ei și a diminuat deteriorarea ADN-ului în regiunile cerebrale responsabile de senzația tactilă și controlul motor.
Mecanismul de acțiune al stimulării de 40 Hz
Cercetările au evidențiat reacții specifice în diverse tipuri de celule cerebrale: neuroni, microglii (celule imune), astrocite (celule de suport), oligodendrocite (celule care izolează conexiunile neuronale) și vasele de sânge cerebrale.
Un studiu publicat anul trecut în Nature a arătat că stimularea auditivă și vizuală la 40 Hz activează neuronii inhibitori care exprimă peptidul intestinal vasoactiv (VIP). Această activare stimulează eliminarea amiloidului prin sistemul de eliminare a deșeurilor cerebrale, glimfatica.
Pe lângă eliminarea deșeurilor, stimularea de 40 Hz crește expresia genelor implicate în repararea ADN-ului și comunicarea neuronală, reducând în același timp inflamația cerebrală.
Vezi și: Dieta care alimentează cancerul. E un trio periculos care duce la apariția cancerului
Progrese în studiile clinice
În studiile clinice de fază II, pacienții cu Alzheimer expuși la lumină și sunet de 40 Hz au înregistrat o încetinire semnificativă a atrofiei cerebrale și îmbunătățiri cognitive față de grupurile de control.
Compania Cognito Therapeutics, un spin-off MIT, a raportat o conservare semnificativă a materiei albe cerebrale la voluntarii tratați și derulează un studiu de fază III la nivel național pentru validarea eficienței terapiei gamma senzoriale.
Validitatea acestor descoperiri a fost confirmată de studii independente din întreaga lume.
China (2024): Stimularea la 40 Hz a crescut fluxul lichidului glimfatic, facilitând eliminarea deșeurilor.
Harvard (2022): Stimularea prin curenți alternativi transcranieni (tACS) la 40 Hz a redus patologia tau la trei din patru pacienți umani.
Scoția (2023): Un studiu pe peste 100 de participanți a arătat că stimularea gamma la 37,5 Hz a îmbunătățit memoria.
Aplicabilitate extinsă
Primele studii sugerează că stimularea gamma de 40 Hz ar putea avea beneficii și în alte boli neurologice, inclusiv:
Boala Parkinson – îmbunătățirea simptomelor motorii și cognitive
Scleroza multiplă – protecția integrității mielinei
Recuperarea post-AVC – stimularea neuroplasticității
Epilepsia – reducerea activității convulsive
Complicațiile cognitive post-chimioterapie
Provocări și perspective viitoare
Deși rezultatele sunt promițătoare, studiile clinice implică încă un număr relativ mic de participanți. Diferențele de metodologie între grupurile de cercetare fac dificilă compararea directă a rezultatelor. În plus, respectarea zilnică a tratamentului de către pacienți rămâne o provocare.
"Cu cât vom înțelege mai bine mecanismele, cu atât vom avea mai multe idei bune despre cum să optimizăm în continuare tratamentul. Și cu cât înțelegem mai bine acțiunea sa și circuitele pe care le afectează, cu atât mai mult vom ști, dincolo de boala Alzheimer, ce alte tulburări neurologice vor beneficia de acest lucru", afirmă Tsai.
Totuși, profilul de siguranță ridicată, costurile accesibile și eficacitatea timpurie fac din această metodă o alternativă atractivă la tratamentele farmaceutice cu efecte secundare severe. Într-un domeniu marcat de eșecuri repetate în dezvoltarea de medicamente eficiente, stimularea senzorială la 40 Hz ar putea oferi o nouă speranță pacienților cu Alzheimer.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.