Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Transplantul de fecale pare să fi dat rezultate în tratarea COVID-19. Rezultatele au fost obținute aproape în mod accidental, în timp ce se trata o altă...
Transplanturile de fecale sunt o ramură neobișnuită a medicinei. Cunoscut sub numele de transplant IStool sau transplanturi de microbiote fecale (FMT), au ca scop creșterea răspunsului imun al organismului prin introducerea unei cantități sănătoase de bacterii bune în microbiomul intestinal. Tratamentul implică donarea unor fecale de la o persoană la alta prin ambalarea unor fragmente de fecale într-o pastilă care este, apoi, administrată pe cale orală.
Donatorii sunt de obicei oameni care locuiesc în imediata apropiere, deoarece microbiomul intestinal va fi înarmat cu toate bacteriile bune care sunt de folos în habitatul dvs. specific. Acestea sunt administrate ca un mijloc de creștere a imunității, adesea după ce intestinul și-a pierdut bacteriile bune din cauza bolii sau ca urmare a medicamentelor necorespunzătoare.
Acum, însă, se pare că transplanturile de fecale ar putea avea un rol important în lupta împotriva COVID-19, cercetătorii planificând deja un studiu clinic. Abordarea nouă vine în lumina a două rapoarte ale pacienților care au fost amândoi infectați cu o bacterie de stomac, precum și cu COVID-19. Fiecare a primit un transplant fecal și la scurt timp, simptomele lor pentru ambele boli au dispărut rapid. Descoperirile mici, dar interesante, au fost publicate într-o lucrare în revista Gut.
Primul caz a implicat un bărbat în vârstă de 80 de ani care se luptase cu Clostridioides difficile recurent și ulterior a făcut pneumonie, dar avea și simptome care indicau COVID-19. Un test de tamponare a confirmat că pacientul era pozitiv și astfel a fost tratat cu remdesivir și plasmă convalescentă conținând anticorpi împotriva SARS-CoV2. De asemenea, i s-a administrat un transplant fecal pentru a combate recidivantul C difficile.
În mod surprinzător, la scurt timp după transplant, simptomele COVID-19 ale pacientului au dispărut rapid și, deși au fost administrate și alte tratamente, nu se crede în prezent că vreunul dintre ele ar fi fost atât de eficient în accelerarea recuperării după boală.
Al doilea caz a implicat un tânăr de 19 ani care avea colită ulcerativă și era tratat cu imunosupresoare. De asemenea, acesta se confrunta cu episoade repetate de C. difficile și astfel i s-au administrat antibiotice și un transplant de fecale pentru a combate infecția. La scurt timp, pacientul a dezvoltat simptome COVID-19 și, din nou, un test de tampon a confirmat că a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2. Cu toate acestea, simptomele lui au dispărut fără niciun tratament.
În ambele cazuri, medicii au reușit să excludă faptul că pacienții au fost infectați cu SARS-CoV-2 de către transplanturile fecale, deoarece au fost testați pentru virus înainte de a le fi administrată pastila. Ceea ce este surprinzător este că ambii pacienți au avut factori de risc pentru a prezenta simptome severe ale COVID-19 și totuși niciunul dintre ei nu s-a îmbolnăvit în mod deosebit de boală. „O posibilă explicație este aceea că transplantul de fecale a atenuat severitatea bolii, posibil prin impactul interacțiunilor microbiom-imunitate”, au spus autorii într-o declarație.
Constatările nu sunt în niciun caz definitive, deoarece nu se poate confirma că pastilele cu fecale au fost factorul decisiv în severitatea și recuperarea bolii lor. Cu toate acestea, cercetătorii sugerează că este un domeniu demn de investigație bazat pe numeroase cercetări privind beneficiile acestei terapii neobișnuite în tratamentul altor boli.
„Concluzia noastră principală din aceste cazuri este că [transplantul de fecale] pare sigur și de o eficacitate comparabilă în tratarea recurentă a [infecției cu C difficile] la pacienții cu COVID-19 coexistent”, au scris ei. Aceste date ne permit să speculăm că manipularea microbiomului intestinal poate merita o explorare suplimentară ca strategie imunomodulatoare în COVID-19.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.