Tumorile cerebrale au impact asupra funcțiilor cognitive. Un medicament obișnuit poate să blocheze proteina care duce la hiperactivitatea celulelor cerebrale.
Tumoarea cerebrală este o creștere a celulelor din creier sau din zona apropiată a acestuia. Tumorilem cerebrale se împart pe mai multe tipuri, în funcție de cauza și zona în care apar, eningioame, tumorile benigne, glioblastoame, tumori mai agresive și care apar doar în creier, metastaze, răspândirea celulelor tumorale în cazul cancerului de sân, de colon, de rinichi, de plămâni sau de piele, arată Mayo Clinic.
Tumorile cerebrale apar atunci când celulele din creier sau din apropierea creierului suferă modificări ale ADN-ului lor, însă nu este clar ce cauzează modificările ADN care duc la apariția tumorilor cerebrale.
Pentru multe persoane cu tumori cerebrale, cauza nu este niciodată cunoscută.
Factorii de risc pentru apariția tumorilor cerebrale includ:
- vârsta
- rasa
- expunerea la radiații
- sindroame ereditare care cresc riscul de tumoră cerebrală.
Simptomele tumorilor cerebrale depind de mărimea acestora, dar și de localizare.
Astfel, acestea includ:
- durere de cap sau presiune la nivelul capului care se agravează dimineața
- dureri de cap care apar mai des și par mai severe
- dureri de cap care sunt uneori descrise ca dureri de cap de tensiune sau migrene
- greață sau vărsături
- probleme oculare, cum ar fi vedere încețoșată, vedere dublă sau pierderea vederii pe părțile laterale ale vederii
- pierderea senzației sau a mișcării unui braț sau a unui picior
- probleme cu echilibrul
- probleme de vorbire
- senzație de oboseală foarte accentuată
- confuzie în chestiuni cotidiene
- probleme de memorie
- dificultăți în a urma comenzi simple
- schimbări de personalitate sau de comportament
- convulsii, mai ales dacă nu există antecedente de convulsii
- probleme de auz
- amețeli sau senzația că lumea se învârte, numită și vertij
- senzația de foame foarte mare și creșterea în greutate, mai arată Mayo Clinic.
Cercetătorii susțin că tumorile cerebrale, în special glioblastoamele pot afecta funcțiile cognitive și fizice ale pacientul diagnosticat cu acest tip de cancer.
”Pacienții cu glioblastom, cel mai fatal tip de tumoare cerebrală la adulți, se confruntă cu un declin deosebit de drastic al calității vieții.
Se crede că glioblastoamele afectează funcțiile normale ale creierului prin comprimarea și provocarea umflării țesuturilor sănătoase sau prin faptul că intră în competiție cu acestea pentru alimentarea cu sânge”, afirmă neurochirurgii Saritha Krishna și Shawn Hervey-Jumper, profesori asociați la University of California, arată Science Alert.
Deși nu este pe declin cunoscut ce anume cauzează declinul cognitiv al acestor pacienții, cele două specialiste în neurochirurgie susțin că ”în cercetările noastre publicate recent, am descoperit că tumorile nu numai că pot remodela circuitele neuronale, dar și că activitatea cerebrală însăși poate alimenta creșterea tumorii”.
Astfel, mai spune cercetătoarele, a fost descoperit un mecanism pe care ”tumorile îl folosesc pentru a deturna și modifica circuitele cerebrale care pot provoca declin cognitiv la pacienții cu gliom”.
Potrivit acestora, la începutul studiul lor, oamenii de știință descoperiseră deja o buclă de feed-back pozitiv care autoperpetua alimentarea tumorilor cerebrale.
”Ciclul începe atunci când celulele canceroase produc substanțe care pot acționa ca neurotransmițători, proteine care ajută neuronii să comunice între ei.
Acest surplus de neurotransmițători declanșează neuronii să devină hiperactivi și să secrete substanțe chimice care stimulează și accelerează proliferarea și creșterea celulelor canceroase”, au mai spus cercetătoarele.
De asemenea, acestea au precizat că în studiul lor activitatea neuronală a pacienților cu glioblastoame a fost realizată, în timp real, în timp ce li se arătau diferite imagini cu obiecte sau animale și li se cerea să le numească, iar asta în timp ce erau supuși unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea tumorii.
”În timp ce pacienții se angajau în aceste sarcini, rețelele de limbaj din creierul lor au fost activate, așa cum era de așteptat.
Cu toate acestea, am constatat că regiunile cerebrale în care tumorile se infiltraseră destul de departe de zonele de limbaj cunoscute ale creierului au fost, de asemenea, activate în timpul acestor sarcini.
Această descoperire neașteptată arată că tumorile pot deturna și restructura conexiunile din țesutul cerebral care le înconjoară și le pot crește activitatea”, au mai transmis cercetătoarele.
De asemenea, mai spun acestea, prin înregistrarea directă a activității electrice a creierului, au arătat că ”în ciuda faptului că erau hiperactive, aceste regiuni cerebrale îndepărtata aveau o putere de calcul semnificativ mai redusă”, creându-se confuzii la exprimarea unora dintre obiecte.
”Acest lucru înseamnă că celulele cerebrale încurcate îm tumoare sunt atât de compromise încât trebuie să recruteze celule suplimentare pentru a îndeplini sarcinile controlate anterior de o zonă definită mai mică”.
În timpul studiului, Saritha Krishna a descoperit că celulele tumorale secretă o proteină, trombospondină-1, care joacă un rol-cheie în promovarea hiperactivității celulelor cerebrale.
Astfel, cercetătoarele au luat în calcul varianta de blocare a acestei proteine pentru a opri creșterea tumorii și au utilizat un medicament obișnuit împotriva crizelor, și anume gabapentină. Acesta a fost folosit pe modele de șoareci și organoizi cerebrali, în studii de laborator.
”Am constatat că gabapentina a reușit să împiedice tumorile cerebrale să se extindă timp de câteva luni. Aceste constatări evidențiază potențialul de reconfigurare a acestui medicament existent pentru a controla creșterea tumorilor cerebrale.
Studiul nostru sugerează că țintirea comunicării dintre celulele sănătoase ale creierului și celulele canceroase ar putea oferi o altă modalitate de a trata cancerul cerebral.
Combinarea gabapentinei cu alte terapii convenționale ar putea completa tratamentele existente, ajutând la atenuarea declinului cognitiv și, potențial, la îmbunătățirea supraviețuirii”, au precizat cercetătoarele.
Potrivit acestora, concluziile studiului se va transpune în teste clinice pe oameni.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
