Tusea convulsivă, tot ce trebuie să știi. Cauze, simptome și tratament
Este o boală infecțioasă provocată de o bacterie și poate da complicații mortale. Persoanele infectate sunt foarte contagioase și cea mai bună metodă de prevenție contra ei este un vaccin. Un expert de la...
Tusea convulsivă este o boală infecțioasă cauzată de bacteria numită „Bordetalla pertussis". Deoarece aceste bacterii eliberează substanțe chimice care provoacă inflamații și umflare în sistemul respirator superior, tusea severă este un semn distinctiv al afecțiunii.
Poate fi prevenită tusea convulsivă?
Tusea convulsivă este extrem de contagioasă și se răspândește de la o persoană la alta, prin tuse sau strănut. Ca lucrurile să fie și mai rele, o persoană infectată (și contagioasă) poate răspândi boala fără să știe că o are.
Există o modalitate eficientă de prevenire a tusei convulsive: vaccinarea. Înainte de disponibilitatea pe scară largă a vaccinului contra pertussis, în anii 1940, circa 200.000 de copii făceau boala în fiecare an, iar 9.000 dintre ei mureau din cauza ei. De la introducerea vaccinului, numărul de cazuri pe an a scăzut la circa 40.000, iar cel al deceselor la circa 20 pe an.
Vaccinarea este recomandată pentru toți bebelușii, copiii, adolescenții și femeile însărcinate, precum și pentru orice adult care nu a făcut niciodată vaccinul. Prevenirea este cea mai importantă pentru copii, deoarece acestea tind să aibă cele mai severe (și chiar letale) infecții, arată Dr. Robert H. Shmerling, profesor asociat de medicină la Facultatea de Medicină a Harvard și Șef Clinică de Reumatologie la Centrul Medical Beth Israel Deaconess din Boston, unde predă în Programul de Medicină Internă.
Vaccinul contra tusei convulsive este, de obicei, administrat în asociere cu vaccinarea împotriva difteriei și tetanosului (denumită DTaP sau Tdap). Se consideră că eficiența acestui vaccin este de 80% -90%, ceea ce înseamnă că o persoană poate să fie vaccinată dar să dezvolte tuse convulsivă. În plus, imunitatea poate să scadă după ani de la vaccinare, astfel încât să apară focare printre cei care nu au primit un rapel ca școlari sau adolescenți, așa cum se recomandă. Când apare la persoanele vaccinate, boala tinde să fie mai puțin severă.
Simptome
În ciuda numelui său, tusea convulsivă nu începe întotdeauna cu o tuse severă. Poate părea inițial a fi o răceală cu un nas care curge, febră și tuse. Bebelușii pot să nu aibă tuse, ci pauze în respirație (apnee) - ar putea fi un simptom timpuriu. La adolescenți și adulți, tusea poate fi atât de severă încât să își rupă o coastă sau să leșine, notează expertul, pentru Harvard Health Publishing.
După o săptămână sau două, simptomele pot să se agraveze cu apariția tusei, un sunet înaltă ("hoop") care urmează după tuse și cu vomitat după accesele de tuse. În cazuri severe, concentrațiile de oxigen din sânge pot să scadă, provocând o colorare albastră a pielii (în special la copii). Tusea poate să dureze timp de 10 săptămâni sau mai mult, după ce bacteriile nu mai sunt prezente.
Diagnostic și tratament
Când se suspectează tuse convulsivă, diagnosticul poate fi confirmat prin teste de sânge sau a unui eșantion de mucus. Proba de mucus este inconfortabilă, deoarece se obține prin introducerea unui tampon sau a unui tub prin nas.
Tusea convulsivă este tratată cu antibiotice. Cu cât se începe tratamentul mai devreme, cu atât este mai puțin probabil ca acesta să se răspândească, să cauzeze simptome severe sau să ducă la complicații (cum ar fi pneumonia). Alte tratamente includ folosirea unui vaporizator, administrarea de fluide și evitarea iritantelor (cum ar fi fumul sau praful) care pot determina tusea. Spălarea mâinilor și acoperirea nasului și a gurii atunci când tușești sau strănuți pot ajuta la limitarea răspândirii bacteriilor care provoacă tuse convulsivă.
-
-
-
-
-
Ce trebuie să știi despre vopsirea părului la menopauză11.07.2026, 17:16
EXCLUSIV Gripa, fatală. Dr. Adrian Marinescu, avertisment: Riscuri crescute. Forme severe
CDC instituie nivelul 3 de urgență pentru focarul de hantavirus de pe MV Hondius
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Noua tulpină a virusului gripal ar putea copleși spitalele și provoca mii de decese
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Cum se transmite tusea convulsivă și ce trebuie să faci dacă ai fost expus
EXCLUSIV Virusul tropical care te lasă schilodit a ajuns în Europa. Medicii, în alertă din cauza chikungunya
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Octavian Jurma, explicații despre sezonul gripal: Numărul de cazuri, dublu
Chikungunya, boala tropicală chinuitoare care se răspândește rapid în Europa
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
De ce faci herpes la gură
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
Hantavirusul în România. Ce este, cum se transmite și care sunt riscurile reale
Mara Bănică, în stare dificilă după gripa A: Absolut îngrozitor!
Rujeola și scăderea vaccinării ROR în România: riscuri medicale și complicații severe la copii
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
